De cateva zile ma trezesc diminteata cu o stare de voma, nu am pofta de mancare, iar starea de voma reapare dupa fiecare masa.
Care ar fi cauza?

În timpul sau după masă
Vărsăturile care se produc în timpul mesei au o origine nervoasă, iar cele care apar imediat după masă reflectă o gastrită, o indigestie sau o reacţie alergică. Cam la două-trei ore după masă apar vărsăturile din ulcerul gastric, iar mai târziu de atât (după patru-cinci ore) cele din ulcerul duodenal sau stenoza pilorică. Vărsăturile persistente, care nu se opresc, atrag atenţia asupra unui proces patologic grav: o obstrucţie intestinală, un abdomen acut, o stare infecţioasă sau toxică severă. În fine, există vărsăturile care apar spontan, dar şi vărsături provocate, de exemplu, în bulimie sau în unele gastrite, ulcere sau stenoze, în care vărsăturile calmează pentru moment durerile.

Mirosul şi aspectul trădează cauza
Aspectul şi mirosul vărsăturii pot fi edificatoare pentru natura sa. Vărsăturile alimentare sugerează o indigestie, o gastrită acută sau un puseu ulceros. Vărsăturile cu secreţie biliară, verzuie denotă o afecţiune biliară, iar cele mucoase un proces gastric (gastrită sau cancer). Cea mai periculoasă este vărsătura hemoragică sau hematemeza, în care sângele apare amestecat cu alimente sau mucus, uneori proaspăt, alteori cu cheaguri sau închis la culoare, chiar negru dacă a stat mai mult timp în stomac. Mirosul acid al vomei orientează spre o creştere a acidităţii gastrice (în unele gastrite sau ulcere), mirosul rânced spre o scădere a acidităţii, iar un miros putrid poate arăta o ocluzie a intestinului subţire sau un infarct mezenteric.

Vărsăturile au o etiologie vastă, uneori greu de identificat. Cele de origine digestivă pot fi cauzate de: indigestii, toxiinfecţii alimentare, alergii alimentare, gastroenterite, parazitoze, gastrite, duodenite sau ulcere, hernie hiatală, obstrucţii intestinale (produse de tumori, inflamaţii, răsuciri etc.), cancere etc. Abdomenul acut chirurgical, datorat unei peritonite, apendicite, colecistite, pancreatite acute, unei torsiuni de ovar sau sarcini extrauterine rupte, unei ocluzii intestinale sau unui infarct mezenteric este o altă cauză importantă care generează vărsături. De regulă, acestea sunt severe, continue, agravând contextul patologic.

De la ficat şi pancreas
Suferinţele hepatice (hepatite, ciroze, afecţiuni ale vezicii biliare) şi pancreatice cronice se însoţesc şi ele de vărsături. Alteori, cauza este la nivelul sistemului nervos: traumatisme, hemoragii cerebrale, meningite sau encefalite, tumori benigne sau maligne. În aceste cazuri, vărsăturile se produc prin creşterea tensiunii intracraniene şi nu sunt însoţite de greaţă. Migrenele (dureri de cap puternice şi persistente, care apar în episoade repetate) şi unele cauze psihogene (anumite mirosuri, sunete, evenimente, emoţii), dar şi durerile intense, indiferent de cauză, pot da vărsături. Afecţiunile urechii interne (labirintite, sindrom Meniere, simplul rău de mişcare) se însoţesc de vărsături, cu sau fără greaţă şi vertij. De asemenea, boli sistemice cronice prezintă acest simptom. În diabetul zaharat, vărsăturile apar fie în stările de cetoacidoză (creşterea corpilor cetonici, prin folosirea unor căi metabolice alternative), fie prin instalarea gastroparezei, o manifestare a neuropatiei diabetice. Bolile renale, cum sunt calculii, pielonefritele (infecţii renale) sau insuficienţa renală (prin intoxicaţie uremică) se însoţesc frecvent de vărsături. Infarctul miocardic, în special cel posterior, are ca simptom frecvent durerile abdominale şi vărsăturile. Bolile pulmonare (bronşite, pneumonii, tuberculoză), dar şi unele stări infecţioase (gripa, scarlatina, botulismul, trichineloza, septicemiile etc.) pot prezenta şi această manifestare. La copii, infecţiile, chiar şi cele mai banale, sunt însoţite de regulă de vărsături: angine, amigdalite, adenoidite, otite etc. Bolile endocrine, cum ar fi hipertiroidismul, boala Addison (insuficienţa corticosuprarenală), hiperparatiroidismul, precum şi stările toxice (excesul de alcool şi tutun, intoxicaţiile cu monoxid de carbon, fier, arsenic, metale grele), expunerea la radiaţii în mediul profesional sau din considerente terapeutice pot produce, de asemenea, vărsături. În fine, multe medicamente pot avea acest efect advers: chimioterapice, antiinflamatoare nesteroidiene şi steroidiene, unele antibiotice, antihipertensive, digitalice, anestezice şi anticoncepţionale. În timpul sau după masă
Vărsăturile care se produc în timpul mesei au o origine nervoasă, iar cele care apar imediat după masă reflectă o gastrită, o indigestie sau o reacţie alergică. Cam la două-trei ore după masă apar vărsăturile din ulcerul gastric, iar mai târziu de atât (după patru-cinci ore) cele din ulcerul duodenal sau stenoza pilorică. Vărsăturile persistente, care nu se opresc, atrag atenţia asupra unui proces patologic grav: o obstrucţie intestinală, un abdomen acut, o stare infecţioasă sau toxică severă. În fine, există vărsăturile care apar spontan, dar şi vărsături provocate, de exemplu, în bulimie sau în unele gastrite, ulcere sau stenoze, în care vărsăturile calmează pentru moment durerile.

Mirosul şi aspectul trădează cauza
Aspectul şi mirosul vărsăturii pot fi edificatoare pentru natura sa. Vărsăturile alimentare sugerează o indigestie, o gastrită acută sau un puseu ulceros. Vărsăturile cu secreţie biliară, verzuie denotă o afecţiune biliară, iar cele mucoase un proces gastric (gastrită sau cancer). Cea mai periculoasă este vărsătura hemoragică sau hematemeza, în care sângele apare amestecat cu alimente sau mucus, uneori proaspăt, alteori cu cheaguri sau închis la culoare, chiar negru dacă a stat mai mult timp în stomac. Mirosul acid al vomei orientează spre o creştere a acidităţii gastrice (în unele gastrite sau ulcere), mirosul rânced spre o scădere a acidităţii, iar un miros putrid poate arăta o ocluzie a intestinului subţire sau un infarct mezenteric.

Vărsăturile au o etiologie vastă, uneori greu de identificat. Cele de origine digestivă pot fi cauzate de: indigestii, toxiinfecţii alimentare, alergii alimentare, gastroenterite, parazitoze, gastrite, duodenite sau ulcere, hernie hiatală, obstrucţii intestinale (produse de tumori, inflamaţii, răsuciri etc.), cancere etc. Abdomenul acut chirurgical, datorat unei peritonite, apendicite, colecistite, pancreatite acute, unei torsiuni de ovar sau sarcini extrauterine rupte, unei ocluzii intestinale sau unui infarct mezenteric este o altă cauză importantă care generează vărsături. De regulă, acestea sunt severe, continue, agravând contextul patologic.

De la ficat şi pancreas
Suferinţele hepatice (hepatite, ciroze, afecţiuni ale vezicii biliare) şi pancreatice cronice se însoţesc şi ele de vărsături. Alteori, cauza este la nivelul sistemului nervos: traumatisme, hemoragii cerebrale, meningite sau encefalite, tumori benigne sau maligne. În aceste cazuri, vărsăturile se produc prin creşterea tensiunii intracraniene şi nu sunt însoţite de greaţă. Migrenele (dureri de cap puternice şi persistente, care apar în episoade repetate) şi unele cauze psihogene (anumite mirosuri, sunete, evenimente, emoţii), dar şi durerile intense, indiferent de cauză, pot da vărsături. Afecţiunile urechii interne (labirintite, sindrom Meniere, simplul rău de mişcare) se însoţesc de vărsături, cu sau fără greaţă şi vertij. De asemenea, boli sistemice cronice prezintă acest simptom. În diabetul zaharat, vărsăturile apar fie în stările de cetoacidoză (creşterea corpilor cetonici, prin folosirea unor căi metabolice alternative), fie prin instalarea gastroparezei, o manifestare a neuropatiei diabetice. Bolile renale, cum sunt calculii, pielonefritele (infecţii renale) sau insuficienţa renală (prin intoxicaţie uremică) se însoţesc frecvent de vărsături. Infarctul miocardic, în special cel posterior, are ca simptom frecvent durerile abdominale şi vărsăturile. Bolile pulmonare (bronşite, pneumonii, tuberculoză), dar şi unele stări infecţioase (gripa, scarlatina, botulismul, trichineloza, septicemiile etc.) pot prezenta şi această manifestare. La copii, infecţiile, chiar şi cele mai banale, sunt însoţite de regulă de vărsături: angine, amigdalite, adenoidite, otite etc. Bolile endocrine, cum ar fi hipertiroidismul, boala Addison (insuficienţa corticosuprarenală), hiperparatiroidismul, precum şi stările toxice (excesul de alcool şi tutun, intoxicaţiile cu monoxid de carbon, fier, arsenic, metale grele), expunerea la radiaţii în mediul profesional sau din considerente terapeutice pot produce, de asemenea, vărsături. În fine, multe medicamente pot avea acest efect advers: chimioterapice, antiinflamatoare nesteroidiene şi steroidiene, unele antibiotice, antihipertensive, digitalice, anestezice şi anticoncepţionale.