Vin cu o problema,pe care nu o deslusesc. Mereu sunt trista,plang, ma simt singura. De curand am inceput sa ascult numai rock si melodii triste,sa ma imbrac in negru, sa ma izolez de lume, sa compun poezii/povesti triste. Stau inchisa in casa.Mereu ma doare capul si nimeni nu m-ar intelege daca i-as spune. Oricat mi-as dori sa ma schimb, nu pot. Ma simt inferioara celorlalti. Toti pot iesi afara cand vor,cu cine vor,unde vor., iar eu nu ma pot duce nici pana jos sa cumpar paine.( din cauza mamei ).Si tin sa mentionez ca sunt in clasa a 8-a, la scoala am numai note bune si mereu am fost prima din clasa cu premiul I. Cred ca din cauza mameii sunt asa. Nu isi da seama ce-mi face daca ma izoleaza de lume. Asta ar fi prima problema.
Alta ar fi ca...mama e divortata si niciodata nu mi-a povestit NIMIC! Eu habar n-am de ce tata ne-a parasit sau daca mama l-a lasat. Nu stiu ce s-a intamplat. Tot ce imi amintesc este ca l-am intalnit singura data acum multi ani de ziua mea. Nu am retinut cum arata. Am incercat sa-l caut,sa-l contactez. Intr-adevar l-am gasit,dar mi-a fost frica sa merg la el. Adica,am dat inapoi. Nu stiu ce sa fac.
Imi vine sa ma arunc de pe geam,sa dispar o data, sa mor.Nimeni nu ma intelege si m-am gandit ca poate voi treceti printr-o perioada asemanatoare.
Sper sa nu radeti de mine. Sunt foarte ingrijorata. Rog seriozitate. Multumesc!
In primul rand, sa nu te gandesti la moarte, pentru ca asta nu rezolva nimic. Moarte e cea mai usoara cale de scapare, dar e o dovada de lasitate si lasa un dezastru in urma, mai putem adauga si consecintele religioase. Incetul cu incetul, ar trebui sa te debarasezi de muzica rock si hainele negre.Muzica te face sa te simti mai bine banuiesc, dar da o stare depresiva.Incearca sa vorbesti cu mama ta, incearca sa o faci sa inteleaga.Arata-i ca o iubesti, si poate asa va spori comunicarea intre voi. Incearca sa te integrezi intr-un grup al oamenilor de rand, si fereste-te de grupulete rockeriste, caci daca vei intra in asa ceva vei deveni si mai restrasa cu toate ca ti-ar parea ca ei te inteleg. Tu singura ar trebui sa realizezi ca nu te indrepti intr-o directie buna si sa incerci sa te schimbi. Si... poate o sa ma crezi pe mine mai nebuna sau prea religioasa, dar incearca sa te rogi, sa citesti eventual Biblia sau carticele de rugaciuni. Daca tu nu incerci sa te schimbi si sa realizezi pericolul, nimeni nu o va face in locul tau. Deci aduna-ti toate fortele si incepe sa scapi de atitudinea pe care o ai fata de tot ce te inconjoara.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Vorbeste cu mama ta, spune-i cum te simti si de ce. Intreb-o de tatal tau inainte sa il contactezi, sa vezi care a fost situatia si dupa ia legatura cu el. Incearca sa te linistesti. Stiu e aiurea situatia, dar pana nu rezolvi problema cu mama ta nu ai ce sa faci.
Răspunde
Nu e nimic de ras in ce spui tu. Mama ta iti este efectiv unicul parinte, de aceea te protejeaza excesiv, e o reactie oarecum fireasca din partea ei. Incearca sa rezisti, o sa cresti si probabil iti va da mai multa libertate dupa ce intri la liceu. Nu ai de ce sa te simti inferioara celorlalti copii. Ceea ce s-a intamplat intre parintii tai nu are legatura cu tine, nu e din vina ta.
Emapthizer..si eu m-am gandit ca, cand o sa cresc o sa-mi dea mai multa libertate dar mereu ea zice "o sa mergi mereu cu mine de mana pana la facultate" 
Ce sa mai inteleg din asta? Ca n-o sa am viata? 
Răspunde Viata ai si acum, nu asta e problema. Problema este ca nu te poti impaca cu viata pe care o ai. Timpul o sa aplaneze partile care acum ti se par neconvenabile. Priveste situatia actuala ca pe ceva inevitabli, dar trecator. Cred ca orice ai spune, n-o va face pe mama ta sa-si schimbe atitudinea acum. Probabil ca ai terminat intre timp clasa a 8-a, sper ca ai intrat la liceul pe care ti-l doreai. Incepi o viata noua, viata de licean. Incearca, la toamna, sa vorbesti cu noul diriginte. El ar putea sa o convinga pe mama ta sa te lase sa mergi neinsotita in tabere si excursii cu clasa. Tot ar fi ceva si asta. Sus moralul, adolescenta trece repede!
Buna,imi pare rau ca treci prin asta.si eu am suferit mult. daca simti nevoia sa vb cu cineva, care sa te inteleaga atunci da-mi mesaj cu id-ul tau
Nu stau pe mess.dar ai facebook?
Nu am facebook, dar am mess.pacat...inteleg perfect prin ce treci si sa stii ca intodeauna sunt solutii, eu unul am gasit pentru mine si acum is bine.
ps. daca, candva vei vrea sa intri pe mess si sa vb cu cineva, da-mi mesaj. oricand ar fi asta
Exact asa am fost si eu.te simnti singura si crezi ca nimeni nu te intelege.o sa iti revii cu timpul. cauta pe cineva care sa iti fie aproape 
Incearca si tu sa te inveselesti ceva, ia lucrurile in pozitiv, cine stie cine a fost tatal tau si ce viata a dus el. Nu te mai gandi la asta si o sa-ti treaca. Iesi si tu cu prieteni la un suc, gaseseti un hobby 
. Si mie imi vine uneori sa ma arunc pe geam cand se intampla ceva rau, dar apoi uit si nu ma mai doare nimic . Sper sa te ajute
Ciau
Pai de asta e vorba...nu am voie sa ies cu nimeni afara. Cuma mz is nici pana la paine. Nu am voie la nimeni acasa si nimeni la mine. 
De ce? Nu te lasa mama ta sau ce : 
Din ce motiv
Iti recomand sa vorbesti cu mama ta sa te las sa te incadrezi si uh putin in societate si ar fi bine sa ai prieteni care sa povestesti lucrurile care te apasa prieteni in care sa ai incredere si poate ar trebui sa nu gandestiu atat de negatin succes!
Sincer...nu prea am prieteni. Toti vor sa ma foloseasca pentru cat de inteligenta sunt. Aproape toti pe care ii cunosc sunt invidiosi.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
