Vreau sa va spun întrebarea asta pentru ca sunt tare confuza. Nu știu dacă sunt intr-un fel depresiva sau nu... Dacă am cumva o depresie ascunsa.
În ultimul timp m-am schimbat puțin.
1.Mananc mai mult, 2. Nu mai rad așa de des pe cât râdeam 3. Ma pot abține foarte bine glumelor foarte amuzante și nu dau niciun fel interes.
4. MA simt trista în majoritatea timpului dar îmi trece următoarea zi. AproaPe in fiecare zi sunt trista o perioada mai lunga de timp.
5. Plâng foarte ușor și mă enervez repede iar nervii mei se transforma în lacrimi și pufnesc intr-o criza de plâns și de nervi. Asta nu trece ușor.

Și am câteva motive care sa confirme ca nu a-și fi:
1. Sunt sociabila cât de cât, vorbesc cu colegii, ne plimbam etc. 2. Mai rad din când în când dar am zis și mai sus ca mda. 3. Invat bine și sunt atenta de obicei în ore.

Ce credeti?

Pari doar o adolescenta normala care se analizeaza prea mult

Sunt stari normale prin care treci -tipic adolescentilor. Ei sunt mereu in schimbare -si trup, si suflet.
Sa nu crezi ca esti singura. Eu cred ca mai sunt si alti colegi din clasa ta dar se asuncud poate mai bine ca tine. Si imagineaza-ti cate clase mai sunt in scoala aceea...
Este varsta in care isi pun intrebari existentiale, si cauta raspunsuri la ele.
Sunt stari pe care nu le poti controla. La fel ca si emotiile: nu ai cum sa le controlezi/sa scapi de ele decat daca vei face mereu lucrul care iti da emotie.
Si oamenii mari au stari de depresie. Nimeni nu scapa de ele.
Singura solutie este ca sa ne apropiem de Dumnezeu; atentia si puterile noastre sa fie indreptate spre a cerceta lucrurile cu privire la El. Vei vedea ca pacea se va asterne in sufletul tau fara sa iti dai seama.
Depresiile sunt perioade din viata noastra ingaduide de Dumnezeu. Daca nu le-ar ingadui, noi niciodata nu L-am fi cautat. Prin acestea Dumnezeu ne arata ca viata fara El este fara sens.
Te intrebi cum sa Il cauti? Fa-ti rost de o Biblie si apuca-te sa o citesti. 1-2 capitole/zi sunt suficiente. Vei vedea ca nu o sa mai vrei sa o dai jos din mana. Daca te intreaba ai tai ce inseamna lucrurile pe care le faci, sa le spui: "Am auzit ca in viata fiecare om este dator sa citeasca Biblia macar o data." Pentru ca asa si este.

N-ai nic. Decat sa te duci la doctor sa iti dea chestii cu efecte secundare, mai bine o lasi balta.

Hai nu te mai da in stamba.esti ok.
daca tu crezi ca esti depresiva, problema ta.

Dar daca e sa te ajut:
in ce momente esti trista? ce te face trista?

Nu, nu ai nimic, faptul ca-ti inchipui tu ca ai ar trebui sa te puna pe ganduri.

Nu ai nici o problema oricat iti pare tie de schimbarea in rau nu te mai auto imbolnavi caci prin asta de fapt iti faci singura rau si scapa de astfel de ganduri nu iti mai focaliza atentia asupra persoanei tale gandindute cum arati si incearca cu brio sa schimbi macazul in ceva pozitiv care sa te transpuna in realitate totul porneste de la psihic adica de la ganduri daca te vei autoevalua pozitiv vei vedea ca rezultatele vor aparea daca vrei sa fiu mai explicit mai clar da-mi raspuns

Dacă maninci mai mult nu înseamnă ca ai depresie

Mereu cam orice om trece prin momente proaste. Am avut si eu cazuri de genul asta. Incearca sa te relaxezi mai mult si daca ai probleme cu scoala da-le dracu de probleme

Buna! Depresia este o conditie mentala, prin care majoritatea ajuns sa treaca la un moment dat in viata. Mai intai de toate, inainte sa-ti explic ce cred, iti sugerez sa te duci la psiholog. Nu, nu este nimic rusinos in a merge la psiholog, te eliberezi, nu insemna ca esti nebuna sau ce alte aberatii scot unii!
Acum, este normal sa te mai simti trista din cand in cand, sa n-ai chef de teme sau sa iesi cu prieteni. Uneori vrei sa fii singura si sa ai putina liniste.
Despre chestia cu glumele si asta e normal, te maturizezi si nu mai consideri totul la fel ma amuzant ca inainte, esti mai ''coapta la minte'', stii? ) Daca ai in jur de 14-15 ani e probabil sa ai aceste stari din cauza puberatii, te dezvolti mental si fizic, n-o sa-ti mai placa aceleasi lucruri, crezi ca ceilalti nu inteleg prin ce treci, te simti singura, trista, anxioasa.
Iti sugerez sa incepi sa-ti monitorizezi comportamentul timp de doua saptamani, asta fac psihologii pentru a detecta despresia, daca starile pe care le-ai spus mai sus persita e posibil sa ai depresie, dar nu te ingrijora! Cu suportul profesional medical, al familiei si al prietenilor vei trece prin pasa asta prosta. Bafta, te pup!