Bună ziua, am fost diagnosticata cu depresie majora severă, anxietate generalizata și anxietate socială, iau pastile și merg la psiholog dar problema pare că ori stagnează ori se înrăutățește foarte lent, aveți un sfat pentru mine?
Ordonare:
După relevanţă
Bună, ce varsta ai? Esti la scoală sau la servici? Locuiesti cu parintii sau singură? Mai ai frati? Esti casatorită? Cu familia cum te intelegi? Apar mereu discutii intre tine si mama ta, tatal tau sau fratii tai? Te rogi lui Dumnezeu cand ai probleme? Dumnezeu este ascultatorul rugaciunii el te cunoaste si stie ce probleme ai si numai el te poate ajuta sa scapi de depresie de anxietate si de tot ceea ce te supără azi. Multa sanatate dragă Ana.
RăspundeBună, Cristian. Am 17 ani, sunt la liceu, locuiesc cu bunica mea, sunt singura la părinți, nu sunt căsătorită, cu familia mă înțeleg bine, intre mine și mama mea nu apar prea multe dispute, nici nu avem timp sa vorbim foarte mult pentru că ea este in Germania, nici cu tatăl, el fiind decedat, iar în Dumnezeu am încetat să mai cred.
Răspunde 
Și eu la fel,urmează tratamentul, vezi și de un psiholog, ocupați mereu timpul cu ceva, știu ca e foarte greu, cu somnul cum e?
Nu ai ce sa faci din pacate, eu am fost la 7 psihologi si tot nimic! Tot ce poti sa faci e sa traiesti asa, sa inveti sa te accepti pe tine.
Ai fost la psihiatru nu la psiholog, psihologii nu au dreptul să prescrie medicație.
Explica-i psihiatrului.
De cat timp le iei? Teoretic, cam după 30 de zile (depinde și de organism), vei simți efectul "din plin".
Practic, nu te "culcă pe o ureche", nu te baza pe medicamente, acestea nu rezolva cauza ci doar simptomele. Incepe ușor, ușor, să lupți. Încearcă să vorbești cu vecinii sau copii mai mici (întreabă necunoscuții cat e ceasul sau cum ajungi in locul cutare- in ideea de ați recăpăta normalitatea de a purta un dialog și de a intra într-un dialog cu persoane necunoscute). S-ar putea ca la început (in funcție de cât de grav ești afectata) sa te blochezi, n-are nimic. Nu renunța, nu te da bătută, doar luptă.
Nu accepta "nu pot; n-ai ce sa faci". Astea-s scuze. "Nu pot-ul" e temporar, e acum.
Înainte oamenii vânau ca sa mănânce, acum, îți comanzi mâncare de pe telefon - tot un "nu pot" sau " e imposibil" era și pentru oamenii de atunci acest lucru, acum însă, imposibilul s-a transformat în posibil.
Nu-ți întrerupe schema de tratament de capul tău, respect-o cum ți-a fost prescrisă. Nu consuma alcool, nici cafea n-ar trebui (sau cola).
Vorbește cu doctorul, el știe, el îți va umbla dozaje sau daca e nepăsător, caută altul. Explică-i și lui tot ce simți, gândești (sa nu minți, sa nu îți fie frică să ascunzi lucruri, deoarece îngreunezi o diagnosticare corecta) (asta in cazul in care alegi alt psihiatru).
Incepe cu lucruri mici.
Buna!
Poti sa-mi raspunzi la cateva intrebari te rog?
De la ce a aparut, ce problema ai?
Se agraveaza si problema de la care a aparut odata cu inrautatirea depresiei?
Am mai multe de vorbit cu tine dar sunt curios de astea 2
În principiu de la un soc emoțional, care apoi se transforma în câteva săptămâni în atacuri de panica,anexita generala,frica de moarte, lipsa somnului, amețeli, greata, voma
Depresia a fost efectul secundar al anxietății, și ea se agravează, simt că sunt cumva intr-un cerc vicios, știu că sunt in depresie, asta mă face să resimt anxietate, anxietatea mă face să fiu și mai depresiva, depresia duce la și mai multă anxietate și tot așa
Anxietatea a fost cauzată de mai multe traume din copilărie, nu as dori sa le spun public.
Eu cred ca e simplu sa scapi de problema asta, treptat prin ati impune o alta gandire in legatura cu subiectul asta.
Am inteles, depresia iti agraveaza anxietatea.
Chiar e un cerc, bravo
Eu zic sa incerci asa :
In primul rand si cel mai important te gandesti la ce ti-a cauzat starea de depresie. Dupa stai tu singura si cauta rezolvarea problemei.Trebuie sa fie 1 problema mai grava. Daca acea problema are o rezolvare, cat de mica si poti binenteles, daca poti rezolva si 10% din ea.Impune-ti in gand ideea atat s-a putut si mergi mai departe, nu stai in depresieDaca problema chiar nu are o rezolvare atunci o treci ca si o problema,, moarta,, si mergi mai departe, nu iei 10 iei 9 ca la test.Nu are cum sa fie totul perfect in viata.
,, Anxietatea a fost cauzată de mai multe traume din copilărie, nu as dori sa le spun public,,
Asta e foarte simplu, copilaria e copilarie, nimic nu trebuie sa traumatizeze tu trebuie sa le tratezi cu maturitate si sa-ti arati tie in primul rand ca NU au trecut anii degeaba si intelegi ceea ce se intampla cu un copil cand creierul era inca necopt.
Lucrurile sunt simple si clare, fa ca mine si nu te mai deranjeaza trecutul pana la 100 de ani.
Primul pas,te gandesti o singura data la fapta din copilarie.
Pasul doi,te gandesti la prezent si daca aceea fapta se mai repeta in viata ta. Daca nu se repeta atunci e rezolvata,nu mai e o problema de ce sa intrii in depresie? Daca s-a repetat in prezent macar da-mi un indiciu despre ce e vorba si incerc sa te sfatuiesc,o rezolvam.
Ca o nota mica la scoala,e luata renunt la stres s-a terminat si te ocupi de urmatoarea nota,ce treaba mai ai? Asa si toate depresiile, problemele din copilarie, le dai o nota si gata cu ele, te ocupi de urmatoarele ce apar in viata, le dai alta nota si la alea peste 10 ani si treci mai departe.
Bună, îți mulțumesc de sfaturi, încerc, fac tot posibilul dar sunt prea multe în trecutul meu și prea grave să le pot uita sau sa trec total peste ele, ele vor rămâne cu mine toată viața, din păcate, nu pot sa nu mă mai gândesc la ele
Buna.Cu placere.Dar cum se intampla mai exact?
Trecutul tau de cand erai mica influenteaza modul cum traiesti in prezent,inca nu sau terminat problemele?
Faptele sau persoanele din acele amintiri neplacute mai contribuie la prezentul tau prin ceva?
Eu te intreb ca nu inteleg de ce te mai gandesti la ele?
Fac parte din viata, ca le-ai trait, dar tu retraiesti acum fix partile urate din viata? Ca si cum ai vrea sa ai iar parte de ele? Gandeste-te la momentele frumoase, nu urate, pe cele frumoase le-ai retraii.(gandindu-te la cele ce te-au bagat in depresie eu inteleg ca tu le retraiesti zilele astea de ai facut depresie.Acum reparati greseala si gandeste-te la mai frumoase si iti revii
Ai nevoie de un hobby, ceva prin care sa incerci macar sa exteriorizezi starile prin care treci.
Nu trebuie sa le interiorizezi, incearca pictura, desen...si nu tine asupra ta/in locuinta primele desene.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
