Buna ziua! Am o problema.
Cu părere de rau o sa fiu directa și o sa spun ca timp de doi ani de zile pana acum o luna jumătate de când am hotărât sa le intrerup de tot, am consumat substanțe interzise cu cele mai lungi pauze între doze de 3 săptămâni.
Substanțele pe care le consumam erau din clasa stimulentelor (cristale, amfetaminele ocazional coca) și am anumite probleme care se simt abia acum, nu pot fi fericita pana la bun sfârșit de un eveniment, fericirea mea durează maxim 10 minute și nu îmi pot stimula cheful pentru viața și activitățile pe care le fac. In fiecare zi spun ca maine la inot o sa fac multe bazine (de inot m-am reapucat recent, ma lăsasem din cauza acelor substante) și nu reușesc decât sa fac 3 bazine și sa stau întinsa in rest ca ma plictisesc pur și simplu. Am stări bipolare, acum fac caterinca, acum mi se pare ceva și ma întristez și toată lumea a observat ca ma comport ciudat. (multă lume nu știe ca am consumat, dar au observat niște schimbări la mine) Am consumat in urma unor întâmplări nefericite și a devenit obișnuința.

O alta problema care a apărut de doua săptămâni sunt spasmele in somn, și faptul ca ma trezesc speriata și nu mai pot sa dorm, și când adorm ma trezesc brusc speriata ca dintr-un atac de panica.
4 ore dorm maxim, iar pe timpul zilei sunt și mai praf fiindcă nu pot dormi mai mult de 4 ore. Sunt obosita ca un om care la oboseala mea ar adormi in secunda a doua și peste 8 ore, dar diferența între mine și acel om e ca eu nu pot sa dorm.
Inca o chestie, nu văd sensul vieții, nu văd de ce viața mai exista dacă tu oricum mori și am impresia ca e extrem de scurta, o asociez cu 1 an de trai. Sunt niște gânduri care îmi vin involuntar.

Nu știu ce sa fac! Simt ca îmi pierd cumpătul! Ma simt inutila și nu văd rostul vieții.
Sa iau de la farmacie anumite pastile sau sa apelez la un specialist? Nu îmi dau seama dacă e atât de grav.

La specialist.

Rezerva ta de dopamină e pe terminate, de aia nu mai poți fi fericită. Evident, din cauza consumului.
Trebuie să apelezi urgent la ajutor de specialitate dar și să lași la o parte rușinea și să cauți sprijinul emoțional al celor apropiați ție.
Îți spun doar atât: până aici, povestea ta e identică cu a fiicei mele. Doar că nu cred că ea a reușit vreodată să renunțe total. Din păcate s-a prăpădit înainte să poată ieși definitiv din acest carusel.
Îți doresc doar să ai mai mult succes și tărie decât ea...

Pare depresie asociata simptomelor de retragere a substantelor dubioase din organism. Ar fi o idee sa discuti cu un specialist.

Stările prin care treci cumva sunt normale, si sunt manifestările corpului tău în urma întreruperii de subtante.Deci,nu ești defecta și nici nu trebuie sa reiei anumite obiceiuri proaste ca să îți revii.

Poti sa încerci sa mergi la un specialist, sa scrii ce te framanta și pe un grup de pe Facebook pentru ca vei primi mai multe îndrumări către site-uri și terapeuți (poti sa ceri un sfat scris online gratuit pana una alta).Dar cert e ca trebuie sa lupți și sa reziști.

Apropo de stările tale, poate nu le simți ca pe cele mai ok, dar dacă te mai liniștește sa stii ca si alții oameni fără situatia ta întâmpină astfel de probleme, pentru ca în ziua de azi a devenit destul de dificil sa fi mereu fericit, cu sens în viata și dornic de o noua zi.

In cazul tau, cel mai bine ar fi sa apelezi la un medic psihiatru.

Apeleaza la specialist.

Discuta cu un psihiatru, nu i ascunde consumul de substanțe și ce fel de substanțe pentru a știi ce fel de suport medicamentos sa îți ofere.

Ai anxietate provenita din droguri, ma lupt cu aceeasi problema, desi eu am consumat cam 3 ani si m-am lasat acum vreo 9-10 luni, o sa treci peste stai linistita, e complet normal. Un psiholog ar putea ajuta, nu recomand sa iei anti-depresive sau lucruri de genul (alprazolam, clonazepam, bromazepam etc.)