anonim_4396
| anonim_4396 a întrebat:

daca evit sa ies in oras sau in locuri publice sau cand comunic cu alte persoane sa mi se faca frica,sa am emotii, se poate numi anxietate sociala? sau ceva in genul asta? cum se poate rezolva?

Atenţie! Problemele de natură medicală sunt probleme serioase care necesită asistenţă/consult specializat. Sugestiile date de utilizatorii TPU au doar o valoare orientativă şi în nici un caz nu exclud consultul profesional medical. Prin urmare vă recomandăm să apelaţi la personal medical specializat atât pentru diagnosticare, cât şi pentru tratament.
2 răspunsuri:
| dannyel86 a răspuns:

Cred ca poti rezolva asta socializand, dar nu online, ci fata in fata. Sa privesti omul in ochi cand vorbesti cu el. Simptome din astea am si eu uneori. Evit sa ridic privirea din pamant cand merg pe strada. Cu siguranta e vorba de anxietate sociala, dar ea s-ar diminua daca am iesi mai des in public. Sa comunicam direct, sa existe un contact vizual cu interlocutorul.

| AnarchyUK a răspuns:

Depinde ce fel de emoții trăiești în acele momente. Ai spus frică. Frica de a nu fi înțeles? Teama de respingere, adică să nu fii primit într-un anumit cerc de prieteni? Sau îți este frică de oameni, ești paranoic, ai o senzație literalmente neplăcută atunci când ești lângă aceștia?
Teama poate fi și un sentiment constructiv. Dacă vorbești cu o fată (sau un băiat), poți fi îngrijorat despre ceea ce respectiva persoană gândește despre tine, dacă e bine ceea ce spui, gesturile pe care le faci, dar în final această frică te poate ambiționa să fii mai atent, mai grijuliu sau îți dă curaj, te face să te gândești „fie ce-o fi!" și datorită ei te avânți în conversație mai mult.
Poți fi puțin mai introvertit, ceea ce nu e un lucru rău căci și aceștia au multe calități. Spre exemplu, una comună lor de obicei este înțelegerea.
Poate ești timid sau puțin paranoic în anumite situații, aceste lucruri făcându-te să-ți pui întrebări în exces. De multe ori, îți răspunzi singur la acestea într-un mod negativ. De exemplu: „crede că sunt plictisitor? poate că da, poate că ar trebui să nu mai vorbesc așa mult...". Însă nu știi acest lucru, nu știi ce crede cel cu care vorbești despre tine, de aceea, nu gândi în acest mod.
Indiferent care este motivul, aceste emoții se înving comunicând. Nu îți spun acum să te duci la un om random de pe stradă și să-l întrebi ce face. Începe de la un prieten apropiat. Vorbește cu el, spune-i ce gândești, ce simți și eventual poate te va ajuta, va fi lângă tine când te vei duce la altcineva, și vei începe să vorbești cu el, indiferent care ar fi subiectul. Te poate ajuta dacă te încurci sau te împotmolești. Fii blând cu tine, nu te mustra dacă nu poți fi foarte sociabil și extrovertit. De asemenea, la început, poți vorbi cu străini chiar și pe internet, pentru a-ți mări abilitatea de a conversa.
În orice caz, dacă pe viitor ai probleme mai mari și aceste sentimente ți se adună în tine, te împiedică să avansezi și te necăjesc, vorbește cu o persoană experimentată, un adult, ca un psiholog sau proprii părinți și nu trata cu neglijență ceea ce simți.
În final va fi bine.
Succes!