Buna ziua…stiu ca intrebarea mea e lunga dar va rog sa o cititi pana la capat…pana acum 4 ani eram o familie fericita, totul era bine si imi placea viata mea.Pana cand mama a facut cancer la san si desi s-a vindecat complet si au trecut multi ani de atunci, tata a cazut intr-o depresie foarte adanca.
Acum parca pur si simplu nu mai simt bucurie in nimic din ceea ce fac si am senzatia ca nu o sa mai fim niciodata ca inainte.De cateva luni plang aproape in fiecare zi si m-am gandit si la sinucidere dar imediat imi iese acest gand din cap pentru ca ma gandesc ca nu le pot face asta parintilor.
Mi se pare ca totul e foarte trist si mereu mi-e frica sa nu pateasca ceva vreunul din parinti pentru ca ii iubesc foarte mult si nu stiu ce m-as face fara ei.
Cred ca de un timp am facut un fel de depresie, simt intruna stare de tristete si am senzatia ca nu voi mai iesi niciodata din ea.Pe deasupra am si multe complexe despre felul in care arat, nu am niciun prieten bun si majoritatea timpului il petrec in fata calculatorului. Ce sa fac ca sa ies din starea asta, sa nu mai simt tot timpul ca totul este asa de trist, sa am mai multi prieteni? Poate e si din cauza varstei mele, am 15 ani.

Te sfatuiesc sa apelezi la un psiholog. Nu aveti in cadrul scolii cabinet de psihologie? Consilierea psihologica te va ajuta sa treci peste starea depresiva, nu te mai chinui singura, cere ajutor!

Sincer, imi pare rau ca trebuie sa treci prin asa ceva. Ce sa zic? Daca crezi in Dumnezeu, incearca sa te rogi cat de mult se poate(unii au incercat varianta asta si a mers), apoi vorbeste cu un psiholog(fa-ti cont gratuit pe sfatulmedicului.ro si discuta gratuit cu un psiholog)! In plus, fa exercitii fizice macar 15 minute dimineata si 15 minute dupa-amiaza, citeste poezii(caci poeziile te scot mai repede din stare decat proza), fa exercitii de respiratie(inspiri incet si expiri la fel de incet) de vreo 7-8 ori.
Dar, in primul rand roaga-te si vorbeste cu un psiholog.Nu-ti fie rusine, caci nu inseamna ca esti nebuna daca apelezi la psiholog.Psihologul discuta cu clientul, iar cu un nebun nu se poate discuta.Asa ca incearca sa-ti infrangi teama, rusinea si fa acest pas. E foarte important si, in plus, nu-ti va parea rau, vei vedea.Mult succes iti doresc si capul sus! Toate au o rezolvare in lumea asta.Trebuie doar sa ai incredere si sa speri. Atat.

E o perioada foarte dificila! Parintii se confrunta deseori cu astfel de probleme. Nu esti singura chiar daca nu ai asa zisii prieteni langa tine. Singura solutie e sa te rogi la Dumnezeu sa te ajute pe tine si familia ta sa treceti peste impasul asta. Te-a ajutat mult o data ce mama ta s-a vindecat complet! Te pup si ai grija de tine si de parintii tai!

Pai nu inteleg de ce va mai ingrijorati daca ea s-a vindecat complet? ganditi.va ca totul a trecut... incercati sa vedeti si partea buna a lucrurilor. si chestia cu sinuciderea... nu are nici un rost. sper ca am fost de ajutor!

Pai, daca esti credincioasa poti sa te rogi oricand, si nu spune ca nu ai nici un prieten bun! Vb cu Dumnezeu prin rugaciune pentru ca el este prietenul tau cel mai bun! Numai el te poate ajuta in problema ta si a familiei tale

Important e ca s-a vindecat, nu? si ca sunteti impreuna, corect?
am vazut la o intrebare anterioara ca un psiholog, a lasat id-ul psiho.brancusi@yahoo.com, nu vreau sa i`l fur, sau ceva de genul, dar ti l`am dar pentru ca eu cred ca ai nevoie de o persoana specializata in acest domeniu, care chiar te poate intelege, si ajuta.
15 ani? multi inainte!
de la acesta varsta ar trebui sa incepi sa te gandesti la cariera, la liceu, la o facultate...
succes

In primul rand incearca sa fii mai sociabila(in weekend mai iesi la un suc sau sa te plimbi cu o fata sau cu mai multi colegi, te va distrage din depresie intr-un fel sau altul)2.incearca sa mergi pe la biserica sa te rogi... poate nu stiu va merge ceva incearca sa le spui parintilor tot ceai facut BUN in ultimul timp... poate vor fi mai fericiti de actiunile tale(iesiti tu cu parintii in plimbare) sper ca te-am ajutat