Cred ca cel mai indicat ar fi sa-i propuneti sa vorbeasca cu un terapeut dar sa-l lasati pe acesta sa-si aleaga psihologul cu care doreste sa discute. Nu de alta dar fiind paranoic,ii vor veni alte idei in cap daca va implicati prea mult. Propuneti-i sa-si caute un psihoterapeut cu care sa discute daca tot refuza sa-si ia medicatia. Un alt lucru de mentionat este ca daca al dvs baiat este tratat in ambulatoriu,inseamna ca nu este un caz sever si ca se poate descurca. Asta inseamna ca nu e cazul sa-i punem etichete si sa credem in paranoia sa de fiecare data. Faptul ca a avut o perioada stresanta iar atunci medicul ii pune un diagnostic,asta nu inseamna ca el ramane cu acea ''amprenta'' toata viata sau ca fara tratament nu e loc de schimbare in bine. Medicamentele pentru calmare trebuie luate,in general,ori la culcare(pentru a nu se priva de somn) ori in cazuri solicitante psihic(cum ar fi la munca,scoala,in public,etc). Bineinteles ca el stie mai bine ca oricine cand si cum sa le ia! Important este ca el sa nu mareasca doza. In rest,le poate lua in cantitati mai mici daca considera ca isi fac efectul si chiar poate renunta la ele,amintindu-si sa le ia simptomatic(cand se simte agitat).
Daca doarme noaptea,fara intreruperi,are stari bune(nu exagerate) si nu sufera de atacuri de panica,eu zic ca aceste tranchilizante nu isi au rostul. Cand vorbim de depersonalizare,polaritati multiple si deliruri obsesive, atunci vorbim strict de probleme sufletesti care,da,afecteaza creierul. Psihoza este mai mult decat o simpla nevroza. Ea este o enervare + rupere de realitate. Daca in cazul unei anxietati sau depresii pastilele ajung sa-si faca efectul foarte bine,in cazul schizofreniei sau maniei este necesara interventia unui specialist in hipnoza sau in terapie cognitiv comportamentala. Eu nu pot spune ca nu ar fi bine sa ia medicamentele,din contra,psihiatrul chiar spune ca in asemenea cazuri este mai mult decat necesar insa eu va pot spune sigur ca nicio boala psihiatrica de tipul paranoiei sau schizoafective nu s-a vindecat doar cu medicatia psihotropa. Multi au reusit sa treaca peste orice stare de anormalitate mentala fara sa intervina medicul. Daca nu are puterea de a trece de unul singur peste,cu un consilier psihologic se pot vedea progrese mari,in timp.
Cel mai important este sa nu-l catalogati ca fiind un om cu probleme,deoarece,el ca si noi toti,este un om stresat care,un urma unor suprasolicitari nervoase care il ''apasa'', spre deosebire de noi,simte sa isterizeze din cand in cand(desi fiecare om are momentele sale insa stie sa fie discret,de cele mai multe ori). Cat despre psihotrope,daca le va lua regulat,e ca si cand ar abuza de ele. Eu inteleg ca acum are nevoie de acele substante,dar dvs poate nu stiti ca orice psihotrop poate fi si un drog(provoaca dependenta si in lipsa lor,un om poate deveni mult mai nervos datorita simplului fapt ca s-a obisnuit creierul cu medicamentele). Asta nu inseamna ca trebuie sa le evitam. Solutia cea mai buna ar fi sa se ia in cazul unei insomnii(stim cu totii ca lipsa unui somn corespunzator aduce cea mai insuportabila tensiune psihica) si in cazuri de stres intens(ex daca merge in colectiv si el are sociofobie). Repet,nu abuziv! Daca sunt luate de fiecare data,acesta devine dependent de pastile si nu mai poate functiona fara ele,ceea ce nu e bine,deoarece fiecare urmareste sa fie independent pe cat se poate; ori ajunge creierul sa nu mai tolereze substantele iar acestea sa fie administrate fara efect. Incercati sa discutati cu el despre terapie individuala ori rugati-l sa-si ia pastilele macar seara, inainte de culcare, cand apune Soarele si considera ca nu poate adormi. Linistea si somnul ii vor aduce echilibrul de care are nevoie. Tratati-l care pe un om major ce este si respectati-i intimitatea! Doar el stie ce gandeste si cum se simte, nimeni altcineva. Daca nu va deranjeaza in mod direct, nu aveti de ce face un caz din asta. Numai bine!
Imi pare rau de situatia in care va aflati, dar cred ca doar psihiatrul poate sa ofere o solutie viabila. Una din ele ar fi internarea pentru continuarea tratamentului.