Cei mai multi barbati stiu ca pentru formarea masei musculare foarte importante sunt proteinele. Mai putin cunoscut insa este faptul ca tesuturile musculare au nevoie si de carbohidrati, care sunt principala sursa de energie.
Conform askmen.com, iata zece alimente care ajuta la dezvoltarea masei musculare.
1. Boabele de quinoa
Aceste boabe, originare din America de Sud, nu numai ca sunt bogate in proteine, dar contin si toti cei noua aminoacizi esentiali. In plus, boabele de quinoa nu au gluten, sunt usor de digerat si contin cantitati mari de fibre, magneziu si fier. Ele erau supranumite "mama tuturor cerealelor" de catre incasi, insa au dezavantajul ca se gasesc mai greu la noi.
2. Migdalele
Doar un sfert de ceasca cu migdale contine aproape opt grame de proteine, cu doua grame mai mult decat un ou. Migdalele sunt, de asemenea, o sursa excelenta de grasimi sanatoase monosaturate si de magneziu. Acest mineral este folosit in mai mult de 300 de reactii biochimice din organism si in special in sintetizarea proteinelor si formarea energiei.
3. Branza cu continut scazut de grasime
O jumatate de ceasca cu branza care are un continut scazut de grasime sau deloc are 14 grame de proteine si doar aproximativ 80 de calorii.
4. Stridiile
Acestea sunt bune in special pentru cei care fac antrenamente cu greutati. Stridiile gatite contin 20 de grame de proteine la suta de grame si doar cinci grame de grasime. In plus, ele sunt bogate in zinc.
Salut,!
Shaorma
Acum serios uite ce recomanda specialisti:
Mere
Merele sunt o sursă excelentă de pectine, fibre care micsorează nivelul colesterolului si al glucozei (zahărului) din sânge. Merele proaspete conţin multă vitamina C, care protejează celulele organismului de distrugere. Ajută la formarea colagenului, substanţă care ne menţine ţesuturile si vasele de sânge sănătoase, ea fiind absolut necesară pentru absorbţia fierului si a acidului folic.
Migdale
Bogate in nutrienţi ca fibre, riboflavină, magneziu, fier si calciu (o mână de migdale conţine 100 mg calciu). În plus, aceeasi cantitate furnizează necesarul zilnic de vitamina E, combătând sterilitatea si căderea părului. Datorită grăsimilor monosaturate, scad colesterolul si ne feresc de infarct. Fiind una dintre cele mai bune surse de proteine, sunt revitalizante, mai ales după boli.
Afine
Afinele conţin fitonutrienţi care previn si vindecă infecţiile urinare atât de frecvente la femei, mai ales in perioada rece. Ele imbunătăţesc memoria de scurtă durată si, consumate in cure de zece zile in fiecare vară, ne feresc de boli ca Alzheimer, la bătrâneţe. Conţin puţine calorii, ceea ce le recomandă ca aliment de bază in timpul dietelor de vară sau al perioadelor de abuzuri alimentare.
Broccoli
În afară de faptul că sunt o importantă sursa de calciu, potasiu si fibre, substanţele conţinute de această legumă ne feresc de bolile cronice precum cele cardiovasculare, diabet sau anumite cancere, in special cel de colon si prostată. Datorită antioxidanţilor ca vitamina A si C, celulele corpului nostru imbătrânesc mult mai incet.
Fasole rosie
Fasolea rosie, de orice tip ar fi (cu boabe mici sau mari), reprezintă un rezervor de fier, magneziu, fosfor, potasiu, cupru si tiamină. Nu conţine aproape deloc grăsimi vegetale, are calorii puţine si, datorită fibrelor, elimină rapid toxinele din organism prin regularizarea tranzitului intestinal. Se recomandă suferinzilor de constipaţie si persoanelor in vârstă sau sedentare.
Peste
Pestele oceanic, dar in special somonul este printre puţinele alimente in care se găsesc acizii grasi omega 3 care ne feresc arterele de depozitele de grăsimi, reducând riscurile formării de cheaguri de sânge care provoacă infarct. Omega 3 regularizează bătăile inimii, ferindu-ne de palpitaţiile din tahicardii sau chiar de moartea subită. Consumul de trei ori pe săptămână de peste scade nivelul trigliceridelor (care afectează celula hepatică) si normalizează tensiunea.
Spanac
Spanacul conţine folaţi si multă vitamina A, C, B6, fiind bogat in riboflavină, calciu, fier si magneziu. Întăreste sistemul imunitar si ne păstrează părul si pielea sănătoase. Prepară insă doar cantitatea pe care o mănânci o dată, deoarece prin reincălzire nitraţii se transformă in nitriţi, substanţe potenţial cancerigene.
Cartofi dulci
Culoarea galben-portocaliu a acestora ne arată că au o concentraţie mare in beta-caroten. Alimentele bogate in această substanţă, pe care organismul o transformă in vitamina A, incetinesc procesul imbătrânirii si reduc riscul apariţiei anumitor tipuri de cancer. Conţin, de asemenea, vitaminele B 6, C si E, potasiu, fibre, iar un cartof are doar 50 de calorii.
Suc de fructe si legume
Sucul de crudităţi conservă toate vitaminele si mineralele care se găsesc in acestea, fiind adevărate infuzii de vitalitate. Cu condiţia să fie consumate imediat după preparare, sunt o cale usoară de asimilare a multivitaminelor, mai ales pentru persoanele cărora nu le plac vegetalele. În orice suc, rosiile nu trebuie să lipsească, licopena conţinută ferindu-ne de atacul de inimă si cancere, in special cel de prostată.
Germeni de grâu
În centrul bobului de grâu, prin incolţire, apare germenul de grâu, din care se dezvoltă o nouă plantă. În acesti germeni se concentrează nutrienţi cum ar fi niacina, tiamina, vitamina E, folaţi, magneziu, fosfor, potasiu, fier si zinc. Se recomandă consumarea zilnică a două linguriţe de boabe de grâu incolţite – acestea au capacitatea de a reda organismului energia, pofta de mâncare si combat eficient insomniile.
Bafta! Sper sa apuci sa le citesti!
Tu le-ai citit macar? era vorba de fructe.
pestele e FRUCT? tu esti REDUS MINTAL?
anonim_4396 întreabă: