Ca si alte tipuri de cancer, si acesta se dezvolta fara semne deosebite. Asta inseamna ca pot trece 10-15 ani fara niciun semn si totusi sa ai cancer. Cand ajunge in stadiul 3-4, incep semnele: dureri, stari de voma, transpiratie, stari febrile sau racirea corpului. Desigur, nu apar in acelasi timp, asa ca, de obicei, sunt puse pe seama altor afectiuni (o raceala, o migrena etc). E foarte important ca, periodic, sa iti faci controlul ginecologic, sa faci o ecografie transvaginala si, in functie de ce iti spune si doctorul, o tomografie sau un rmn.
Dupa 10-15 ani de la declansarea unui cancer ovarin, in cel mai bun caz, deja ti se face pomana de la 7 ani.
Nu exista semne clare care sa iti spuna ca e cancer. Poate sa fie de la o simpla durere mai accentuata la ciclu pana la sangerari mai abundente. Apoi, cand trece in stadiu inoperabil incep sa apara febra, dureri, sindroame paraneoplazice (apa la plamani (pleurezie), lichid in burta (ascita), etc).
Boala porneste de la o celula care sufera o mutatie ce ii blocheaza mecanismul care produce moartea celulara programata (orice celula e programata sa moara dupa un anumit timp), ajungand sa se multiplice necontrolat.