Ce ați face dacă ati avea tatăl mort, nu ați avea prieteni, ați lupta cu o depresie de foarte mulți ani incurabila și acest virus blestemat v-ar ucide mama într-un mod horror? Ati mai continua sa mergeți mai departe sau v-ați sinucide? Într-o astfel de situație sinuciderea nu e o eliberare? Gândiți-vă la 15 ani de depresie de suferință care nu o sa înceteze niciodată fiindcă e în stadiu cronic, sa nu aveți prieteni, nimic și acest virus sa va ia mama care însemna totul, sa moara de la covid chiar de Crăciun. Ce ați face? Eu sincer mai mult de 2-3 luni nu cred ca o sa mai rezist, îmi pare rău că nu am făcut-o mai demult ca nu mai eram obligat sa asist la asemenea tragedii.
Sincer,nu e un sfat, sub nici o forma nu recomand asta, doar iti spun ce as face in situatia aia, fara nici o perdea si anume m-as apuca de baut sau de fumat ceva verde.M-as izola de toti.
Deci asta as face.As asculta muzica sa uit de toate,m-as juca un joc ceva la pc,m-as uita la seriale sa-mi capteze atentia,lupte,sporturi,orice,as face plimbari singur de nebun,as face sport sa nu imi ies din minti de la prea mult stat degeaba.
Deci cum imi permit sa zic asta? Pai nu in sensul ca singura solutie e sa evadezi din realitate,ci pentru ca ceea ce ai tu e o problema mai delicata si o criza existentiala pe care putini ar sti cum sa o gestioneze.
Si daca as fi doctor si ti-as da niste pastile,ti-ar ameliora simptomele,nu si cauza si poate ai deveni dependent de ele si ce bun ar face? Daca ti-as recomanda rugaciuni,probabil ar fi cel mai bun lurcu,dar la fel, nu ti-ar rezolva problema doar asta pentru ca gandurile ar reveni pe urma.
Eu unul, nu as sti ce sa fac, efectiv, in momentul de fata poate nu sunt destul de copt si as claca fiindca nu sunt pregatit pentru lovituri din astea de la viata.Desi stiu ca o sa vina candva si trebuie sa reactionez altfel daca se intampla.
La modul cel mai real,cine te poate judeca? Ai avut ghinion.
Oricum ai zis ca nu muncesti,deci cineva te intretine,pai atunci fa ce iti place,cui ii pasa? Aminteste-ti doar sa ai echilibru.
Cauta si tu sa-ti faci un prieten doi,vezi si tu cum mai omori timpul pana iti trece depresia si dupa vezi tu,iti gasesti un serviciu ceva,o prietena pac-pac si incepi viata.
Esti tanar,ai viata inainte,nu renunta,gandeste-te asa.
Parintii tai au fost,poate ai avut si clipe frumoase cu ei,gandeste-te la ele,nu la faptul ca esti singur,pastreaza amintirea lor in suflet si incearca sa intelegi ca partea aia din viata ta a trecut si trebuie cumva sa accepti si sa devii barbat.E foarte greu,dar daca te sinucizi,lasi loc oamenilor de rahat sa te vorbeasca dupa de rau,eu sincer de asta nu am plecat pana acum,de al dracu ce sunt,ca am vazut cand au murit alte persoane de suicid sau ceva de genul cum reactioneaza oamenii si cum te uita imediat.
Cine zice ca nu o sa vina candva si o zi cu soare pentru tine? Hei, capul sus, nu te pierde si tu, am vazut destui care pleaca asa, dintr-o prostie, devreme.Mai ai mult timp inainte, nu ceda!
RăspundeGasesc foarte neindicate parerile tale in legatura cu alcoolul si alte psihoactive.Raspunsul se gaseste la psiholog/psihiatru impreuna cu medicatia adecvata.
Răspunde
Vrajeala.Pastilele te fac leguma, iti fac creierul varza si au multe efecte adverse.Alea doar amelioreaza simptomele cum am zis.
Vorbesc din proprie experienta.
Ordonare:
După relevanţă
Răspunde28 am, dar nu pot face nimic din cauza depresiei mai ales acum ca mi o murit aceasta ființă draga. De foarte mulți ani lupta cu o depresie al naibii de serioasa, de grea. Chestia e ma simt mereu obosit, epuizat de când o murit sau o fi de la covid nu știu, ca și eu am avut în decembrie.
Imi pare rau pentru tine. Incearca sa fii tare. Viata trebuie sa continue.
Încerc sa lupt sa nu renunț asa ușor, dar de abia puteam când era în viata din cauza depresiei acum e și mai greu sa ii fac fata. mersi oricum.
Toti avem tragedii, multi au avut depresii, nu e un motiv sa mori. Daca te omori, mori ca prostu'.
Iti inteleg punctul de vedere, adica incerc sa il inteleg. Dar... avand in vedere posibilitatea infinita de lucruri care se pot intampla intr-o viata, si atatea cazuri in care multe persoane singure au reusit sa treaca peste si si-au gasit linistea in viata (indiferent care ar fi), as zice sa continui.
Tata si mama sunt in principiu bine, dar mental ma simt pregatit sa ii pierd. Poate ca ar mai fi chestii pe care ar fi trebuit sa le spun... dar nimic care sa schimbe punctul in care ma aflu acum. Daca sa zicem ca as fi in situatia ta, nu as considera mod horror faptul ca a murit mama, oricum ar fi murit. Horror e sa se chinuie cineva citiva ani si sa nu poti face efectiv nimic. Covidul te ia destul de repede, oricit de horror ar fi finalul. Sa te sinucizi... pentru ce? Pentru ca mortile lor sa fie in zadar? Nu, ai merge mai departe si ai face astfel incit sa ajungi acolo unde stii ca ei ar fi fost mindri sa te stie. Daca te sinucizi, asta inseamna sa iti omori parintii inca o data. Lasa stadiu cronic si astea. Da, e de ****. Ai incercat sa te scoti singur din asta? Sa o iei bucata cu bucata si sa dezmembrezi depresia? Prin ritualuri minuscule. Gen in fiecare dimineata iei si iti faci patul, indiferent ce se intampla. Sau/si duci gunoiul. O plimbare de o ora seara. In FIECARE seara, indiferent de vreme si orice alte scuze.
Din istoricul întrebărilor/răspunsurilor puse/date de tine pe tpu.ro nu rezultă faptul că ai avea o problemă.
Brusc ai devenit troll?
Ce vrei să spui? Ca nu crezi pe bietul om care a rămas orfan.
Mai știi? Gabicoo e singurul user de pe TPU care ia în serios serviciul lui pe acest site
Uneori o ia cu răutate unele întrebări și cam așa se întâmplă
Fiindca le am șters deșteptule din coceni! Aveam multe întrebări legate de suicid si moartea mamei, userul NLS poate confirma acest lucru.
Tu ai avut o mama in viata ta?! Norocosule
! Hmm... vad ca ai avut si un tata prezent in viata ta, deci ai sucit cutitul in rana din nou. Prieteni nu am, deci suntem chit, cel putin aici. Mmm... dap, deci cred ca fac ce fac si acum, caut de munca si pierd timpul pana suna careva.
îmi pare rău să aud asta, da, și eu vreau sa îmi caut de munca ca să nu mai ma gândesc la asa ceva dar ma simt tot timpul obosit, ma ia somnul de când o murit, nu mai am deloc energie.
E din cauza bolii, frate, am facut testul pe 23 decembrie; oboseala e cel mai caracteristic simptom al covid19. Imi revin pe zi ce trece. Daca ne laudam cu nenorocirile, sa stii ca nu ai avut pierderi mai mari decat mine. Angela merge mai departe. Da, e o mare problema depresia; nu iti gasi placere in gandul mortii, trateaza-te si gaseste lucruri care merita sa traiesti pentru ele. Sinuciderea nu este eliberare, caci nu esti liber dupa ce te sinucizi; ci este disparitie. Iar cu tine ar dispare si ce a mai ramas din parintii tai.
Depresia sa nu fie sinonim cu lasitatea, si mie mi-au murit mai toti din familie chiar anul trecut : ba crima, ba din boli (nu corona->dar indirect: ca daca nu ar fi fost restrictiile ar fi putut primi asistenta medicala mult mai rapid) Spre "fericire" eu deja traiam pe cont propriu total din banii mei, singurel deci nu m-a afectat vizibil tare.
Depresia e un termen cu multe intelesuri, in ziua de azi multi sufera de depresie, pentru ca traiesc ocrotiti de parinti carora le ia mai usor sa-i protejeaza decat sa-i invata cum sa rezolve problemele vietii-> iar cand "copii" ajung in lume primesc o palma zdravana si incearca sa fuga inapoi sub fusta mamii. In viata trebuie sa inghiti si sa mergi mai departe
Inainte sa ei o decizie Pune Intrebarea asa: daca ar fi sa ajungi la capatul puterii, cand mintea rationala spune ca e mai ok sa iti pui capat zilelor -> inainte de asta de ce nu ti-ai face de cap in al mai distructiv mod posibil? ->ca doar nu ar trebuie sa iti faci griji de consecinte ca tot ai fi mort.
Nu e o lașitate pe mine și fizic m-a afectat depresia, unii sunt internati la spitale asa de afectați sunt de depresie. Daca era lașitate nu se omorau asa mulți de la depresie de bine ce le era, gândește-te ca eu o am de foarte mulți ani și nu am avut tentative de suicid, dar acum e prea de tot. Tu ai fost învățat sa înfrunți greutățile asta e treaba, bravo ție! De cap îmi fac oricum dar nu în cel mai distructiv mod.
Deindata ce tot e sa mori ce iti mai pasa de lume? Dar nu crezi in Dumnezeu, si viata de appoi corect? Pune in aplicare cele mai terrifice ganduri. Putina muzica de inspiratie nu strica
https://youtu.be/QUvVdTlA23w Si ceva incat sa intrii in transa : ceva cu multe grade, sau sa fumezi ceva.
Eu de unu lucru pentru mine, unde gasesc unde pot am banii mei locuinta mea, cand nu mai pot. O sa regrete lumea 
Tare ciudata e viata asta, am avut "prieteni ", cunoștințe, agățam fete și deodată de câțiva ani s-a dus totul naibii! Țin minte ca nu stăteam deloc în casa mereu veneam de la cluburi ba beat, ba obosit mereu ma distram, mergeam oriunde
apoi sa agravat depresia, a apărut si anxietatea și totul a dispărut, prietenii, cunoștințele, am început sa ma îngraș, nu am mai abordat nici o fata asa cum obișnuiam, eram complet schimbat deci depresia te rupe nu e o chestie de lașitate, depresia, drogurile astea sa stii ca distrug vieți! Unii sunt prosti de put și inculți nu știu ca sunt mai multe tipuri de depresii, sunt depresii in care nu te poți da jos din pat cu zilele, sunt depresii în care ai zilnic gânduri de suicid, sunt depresii care afectează serios și fizic nu doar psihic, nu toate depresiile au aceeași intensitate, unele de te fac praf și pulbere. Vreau sa scap de oboseala asta inexplicabila și apoi o sa vad ce o sa fac. poate ca ar fi ok sa schimb medicul dar nu știu dacă voi scăpa de depresie vreodată.
Depresia tine de genetica si e o problema foarte serioasa, el a avut teren sensibil pentru depresie, si chiar daca nu-i murea nimeni, tot rau ii era!
Nu compara cazul tau cu al lui, ca nu aveti acelasi creier, aceleasi probleme genetice.
Insa el are o sansa si am mai zis-o, nu a incercat tot ce se putea incerca ca si tratament, ca sa isi revina, mai are multe de incercat adica medicul lui sa incerce sa-i dea.
Pana atunci nu poti zice ca viata s-a terminat, sau ca nu are scapare.
Deci de el depinde.
Daca ar fi incercat tot ce se putea si nu mergea, era altceva.
Insa in cazul asta viata trebuie sa continue dat fiind ca-s mari sanse sa scape!
Ptr asta sa lupte el, sa gaseasca un medic care sa incerce tot ce se poate testa in materie de tratamente, ca altceva nu merge.
Nu înțeleg de ce tocmai eu eram predispus depresiei, vulnerabil din toată familia, pare un blestem nu știu doar dacă as putea afla ce boli avea taică-meu asa poate as realiza de ce tocmai eu mam ales cu asa ceva.
Depresia provine mai degraba din factori sociali, o educatie necorespunzatoare, prea stricta etc biologic noi suntem maturi de la 13-14 ani nu 18. Prin metodele de "negare" a maturitatii : "esti copil nu ai voie sa faci asta si ala Stai in casa etc " Iti reprimi dispozitia naturala, fiind si mai energic in perioada aia., Creierul nostru e facut sa functioneze in grup, sa fim energici nu izolati in casa.
Mai demult nu exista atata depresie pentru ca la varste fragede oamenii erau mai preocupati :mergand la munci GRELE pe hotare, fabrici, etc, intemeiau familii cu mult inainte de implinirea varstei de 18 ani.
A fi inchis in casa in copilarie = trauma.
Insa eu genetic sunt mai predispus ca el la boli mintale ca am in sange. Insa eu am fost nevoit sa ma descursc singur, nu aveam de ales asa ca :lucru, am un acoperis peste cap, imi castig painea, am banii mei, inghit si dau inainte.
Nu e neaparat nevoie sa fie parintii cu probleme, poti fi tu primul care ai gene defecte, deci nu e sigur de unde vine.
Raspunsul de ce tocmai eu, nu stiu.
Oricum in mesajul celalalt dat acum am impresia ca ti-am raspuns destul de edificator la ce sa faci in situatia ta.
Nu, tine de genetica nu de mediu neaparat si educatie, caci n insi reactioneaza total diferit la aceiasi educatie si factori de mediu, asta pe demonstrate.
Unu se omoara ca au pierdut un examen, altii nu, desi au trait tot in familie bune si cam in acelasi mediu.
Vulnerabilitatea e genetica, factorii de mediu doar scot la suprafata problemele.
De aia si exista la carte depresii endogene adica fara nici un motiv.
Eu mi-am pierdut tatăl doar la 15ani de cancer a luptase 2 Ani de zile eram la munca când am primit vestea venisem de la munca direct la spital deja era la spital cu Cerceaful Alb pe el am dat la o parte cerceaful depe el i-am pupata mâna și mi-am cerut scuze ca nu am apucată sa vin sal văd i-am Și acum regret ziua Aia mai bine nu mergeam la munca stăteam acasă cu toți pierdem pe cineva in viața chiar și atunci când nu ne ne așteptăm Absolut Niciodată atunci ne lovește viața cel mai urâta direct din zece uite nici eu nu am prieteni nici eu nu am pe nimeni sunt singur de cand a murit tată el era singur care ma înțelegea cu Adevărată Ce ar trebui sa fac Sam sinucid? Asta ar fi soluții? Să-mi pun capătă zilelor sa încetez sa mai lupt sa fiu un laș Răspunsul este Nu in veci de ce? Am 2 mâine 2 picioare 2 ochi nu sunt șchiop Dumnezeu m-a trimis cu un scop cu un tel in viața Asta nu ma aflu Aicia acum degeaba gândește noi doi am apucată pe ai noștri ce spui de copi crescuți in creșă? Care sunt bătuți nemâncați de ei ce spui cine le plânge de mila când propri lor părți iau aruncat ca niște gunoaie acolo nu le pasa de existența lor dacă au ce sa mânance dacă cineva sa legată de ei sunt multe fete violate acolo știai asta nu scot un cuvânta de ce? Sa nu ajungă pe străzi sa nu se bată mai rău joc de ele uite noi doi am apucată pe ai noștri știm ce este o familie cu bine și rău știm ce este o familie ce stui de cei care nu ai văzută chipul părinților lor nu știu cum arată cine sunt noi doi am primit dulciuri de la părinți noștride de Moș Crăciun când eram mici noi doi am primit bani de buzunar de la părinții noștri când eram mai tineri noi doi am primit mâncare calda de la parinti noștri noi doi am fost îndrumați am primit sfaturi de la parinti noștri ei? Ei nu au primit nimic nu știe cum arată macar parinti lor noi am trăit ceva și puțin de ar fi am trăit am văzut am auzit știm cum este am trăit Aia Conteza cu Adevărată ridica fratele meu capul sus sus de tot și lupta viața asta așa este ca vrei tu ca nu vrei tu nu este alegerea ta alegerea mea alegerea nimănui Dinți alți mult mult rău ca noi dorm pe străzi sunt violate sunt bat jocoriti oameni nevinovați mințit înșelați Trădați nu rezolvi fratele crede-ma câți spun nu rezolvi nimic dacă ați faci așa ceva sunt alți mai rău ca noi crede-ma nu-ți pot închipui știu ce spun văd zi de zi astea noi doi încă am trăit și trăim foarte bine capu sus frate trece și asta cu drag din toată inima si sufletul fratele tău ONUR poate ca bun știu sama exprim bine gramatical dar ți-am spus din inima și sufletul meu cu Adevărată
Să știi că nimeni nu te poate scoate din depresie decat tu singur, bine ar fi sa te ajute si altcineva si mult mai usor ți-ar fi dar chiar daca ai inconjurat numai de prieteni depresia nu s-ar duce pana nu reusesti tu sa iei o atitudine, nu este ușor dar încearcă sa iti imaginezi cat de puternic vei fi cand vei reusi, dar toate acestea nu vor avea nici un sens fara Dumnezeul, nu există altă soluție la problemele tale, viața nu are nici un sens fara El. Oricum murim toți deci pentru ce se strofoca lumea sa adune si sa stranga nu știu, toata lumea e conștientă ca moare pana la urma. Important este cum mori, mori cu o speranță sau mori înecat in amar si regret. Dacă te sinucizi, cum ai sa mori? Plin de regrete? Nu poti judeca pe nimeni, cica dacă te sinucizi esti pierdut cu siguranță, Dumnezeu nu te iarta, dar iti dau un exemplu, nu ca sa te incurajez sa te duci la moarte, Samson, ai auzit de el? Era un om binecuvântat de Dumnezeu cu putere supraomenească, si totusi desi era plin de muschi pe afara inauntru era depravat spiritual. A fost luat prizonier cumva pana la urma si a ramas fara putere, iar apoi a strigat la Dumnezeu sa ii redea puterea pentru a se sinucide odata cu toți păgânii care se inchinau la lucruri facute de mana omului si il batjocoreau pe el si pe Dumnezeu. Iar Dumnezeu i-a dat putere, si a murit. Un caz de sinucidere aprobat de Dumnezeu. Dacă ar fi ascultat de la inceput nu ajungea la sinucidere oricum, și-a făcut-o cu mâna lui până la capăt. Tu cum vrei sa mori, cu capul sus, ca un învingător sau cu capul plecat de rușine? Nu este neapărat vina cuiva pentru ce ți se întâmpla( decât a deavolului care găsește placere sa te vada suferind). Nu știu care este situația ta, dar trebuie sa ai încredere ca va veni soarele si pe strada ta cândva, Dumnezeu care este bun si drept vede suferinta ta, ar vrea sa faca cat mai repede ceva dar toate lucrurile isi au vremea lor, mai ai rabdare, un minut, un ceas până noaptea trece.
Overeem, te cred prin ce situație treci... Îmi pare rău de viața pe care o petreci (foarte rea, rămâne pe conștiință/pe retină)
Faza este că acest virus lovește foarte grav la unele persoane inclusiv și vaccinul, dar așa vom mai rămâne pe o perioadă nedeterminată (cu masca pe gură și cu formele noi care apar și pot să învingă cumva vaccinurile deja apărute)
Încearcă să-ți petreci timpul cu un animal de companie (o pisică, un câine, doi papagali, etc.) pentru ridicarea moralului de la pământ
Dacă nici muzica nu te mai poate ajuta, încearcă să faci un sport, fitness, încearcă sala de forțe
Ar fi o greșeală imensă dacă te-ai sinucide
Dacă lucrezi zilnic la locul de muncă, trebuie să-ți iei un concediu medical și să-ți iei o vacanță la ape termale. Poate te mai scapă din anxietate și stres
Heeei, privește în fața ai un viitor,nu înceta să visezi,nu te descuraja, luptă cu viața,sunt bolnavi de cancer care încă speră să trăiască și tu vrei sa îți iei viața? Pentru ce? Lasă despresia, gândește pozitiv, încearcă să meditezi, caută pe net metoda Wim Hof, nu că nu toți avem o viață happy dar daca nu ne luptăm noi cu viața cine o va face? Nimeni, așa că mergi înainte, fă-ți planuri distrează-te bănuiesc că ești încă tânăr/ă, capul sus! Daca ai nevoie de ajutor scrie-mi in privat și vorbim!
Nu ai dreptul sa faci asa ceva, Dumnezeu ti- dat viata si doar El are dreptul asupra sa.gandeste-te ca poate nu vei reusi sa te sinucizi si vei ramane cu un handicap sau infirm pe viata.Nu stiu daca ai auzit zilele trecute, dar o fata din București s-a aruncat pe sinele metroului, dar s-a răzgândit văzând că s-a țipat la ea si 2 oameni au tras-o de mâini și a scăpat in ultima minisecunda, metroul atingand-o peste picioare.Din povestea asta trebuie sa înveți faptul că instinctul de supravieturie se declanșează in momentul morții dar poate tu nu vei fi la fel de norocos sa fii salvat dar vei regreta amarnic. Iarasi trebuie sa înveți faptul că există oameni cărora le pasa, care sunt gata să îți ofere o mana de ajutor ca si in acest caz.Dar ca si in acest caz, e foarte important sa intinzi mana, sa te lasi ajutat pentru ca nimeni nu te poate ajuta cu forta.Pt asta trebuie ca trebuie sa consulti un psiholog.Si încetează să mai trăiesti in egoismul personal, daca nu mai poti trai pentru tine, trăiește pentru altii, salvează pe altii si te vei salva pe tine.Implica-te in voluntariate,in activitati non guvernamentale.Ia exemplul Mântuitorului Iisus Hristos:"caci nu am venit sa mi se slujeasca,ci sa slujesc"si inteleg durerea ca ti-ai pierdut părinții,dar gandeste-te ca sunt altii care nu au avut niciodata un părinte, aruncati pe la tomberoane, nu au simtit niciodată dragostea părintească, au crescut pe la casa de copii, au fost bătuți, nu au avut niciodata o casa a lor.Intotdeauna putea fii mult mai rau.Nu esti nici primul nici ultimul care si-a pierdut părinții, altii si-au pierdut nu doar părinții, ci toata familia in accidente rutiere si tot nu s-au sinucis, asta nu e motiv sa faci asa ceva.Domnul sa iti dea putere!
De Dumnezeu nu mai pot eu! De parca el ar tine cont de depresia mea care nu are efectiv un sfârșit, și de zilele/lunile/anii care am suferit din cauza depresiei, Dumnezeu dormea sau făcea inventarul și nu doar la mine la o mulțime de oameni. Eu nu s obligat s trăiesc cu depresie toată viata ca asa a îngăduit acest Dumnezeu
Ok, daca o faci, macar alege varianta mai dureroasa, asa stim ca este pe bune. Pana atunci incearca sa schimbi cate ceva sa vezi cum iti merge. Alege metode care te pot scapa de stres si depresie: trezeste-te mereu la aceiasi ora, consuma doar carne (unii spun ca a mers), ia-ti un animal de companie, fa miscare, incearca sa nu te pui in pat (asa n-o sa adormi). Si ia-o usor astfel incat sa te acomodezi cu un nou stil de viata, un nou program. Stiu ca-i depresie, dar mai mult nu am ce sa-ti fac. Sfaturi pe care cel mai probabil n-o sa le poti urma. Si discutii ce se vor termina cu aceiasi concluzie: nu putem noi.
Dumnezeu iti da, dar nu iti baga si in traista! Si inca ceva, Dumnezeu lucrează prin oameni, dar daca tu refuzi sa fii ajutat si nu începi un tratament psihiatric asta e problema ta! Ce ar fi acum daca fiecare s-ar sinucide de cate o problema, ca are diabet grad 2, ca e paralizat, ca e orb? unde am ajunge? si totusi ei nu vin sa se plângă pe TPU, isi duc viata mai departe si nu spun niciodată ca ar vrea sa moara! si cunosc cazuri reale! Tot respectul pentru ei!
Iau tratament și degeaba! Dumnezeu nu exista! Si dacă da, e răzbunător
Peste cinci ani poate apare un medicament, traiesti restul de 30-40 ani fericit.
Medicamentele nu iti dau fericirea. Poate doar iluzia fericirii.
Nu știu dacă o sa mai apuc sa îmi fac ziua de naștere darmite sa supraviețuiesc 5 ani, cred ca ar fi ceva, asta ar însemna că am făcut fata depresiei 20 de ani poate ar trebui sa întru in Guinness book
Ai incercat tot ce se putea in meterie de tratamente, si n-a mers?! Nu cred, trebuie sa lupti pentru asta, altfel nu poti zice ca nu ai sanse de scapare. Mi se pare ca am mai zis, si nu stiu de ce nu cred ca ai facut ceva in acest sens.
Sunt multe scheme de tratament, la unii nu merg cinci scheme, trec la schema sase, pana o ia, asa se face.
Cand se termina toate solutiile si nu a mers, abia atunci se discuta altfel, pana atunci nu.
Iei un tratament neadecvat, de aia nu merge, dar nu ca nu e tratabila treaba.
Nu doar ca nu îți dau fericirea da te fac leguma, când ți lumea mai draga te ia somnul de la ele și nu tratează nimic de vindecat nici atât. Dacă o depresie nu poate fi tratata cu tratament care e cea mai ușoară boala psihica apoi tulburarea bipolara care în unele stadii da psihoze, psihoza, schizofrenia nici atât nu pot fi vindecate. De fapt foarte greu și anxietatea se vindeca, și dacă e în stadiu cronic ai pus-o nu o mai vindeci. Toate bolile psihice trebuie tratate la timp dacă nu ajung în stadiu grav.
Nu cred ca sunt antidepresive mai puternice decât seroxat și cipralex, le-am luat și efect 0. O sa schimb medicul ca altceva nu am de făcut, vad ca tot xanax îmi da e retardata. nu cred ca e tratabila fiindcă e cronica o am de 15 ani dar o sa încerc și alt tratament nu ma dau bătut, îți iau sfaturile în considerare, zilele astea o sa îmi fac programare la un nou medic și renunț la seroxat și xanax. Numai de medici idioți am dat nu pot sa cred asa ceva.
Nu-ti mai plange de mila ca nu esti singurul care a suferit in viata si-a avut depresie. Mii de oameni la fel ca tine au suportat si in cele din urma s-au vindecat.
Cea mai sigura modalitate prin care vindeci depresia si anxietatea e decesul.
Nu e adevărat, depresia cronica nu se poate vindeca!
De depresie cronica nu poți scăpa nici în 100 de vieți asta mulți vad ca nu înțeleg, sunt inculți romanii ăștia rău de tot! Am și menționat ca o am de 15 ani se pare ca unii sunt retardați
Sunt depresii care se pot vindeca fără recurenta da niciodată depresia cronica sau depresia psihotica. Tot ce este cronic nu se mai poate vindeca doar trata. Eu o tratez cu medicamente și tot nașpa ma simt nu am aproape deloc energie și voința asta se întâmplă de când o murit maica-mea dar oboseala asta excesiva poate fi și de la covid
Eu am fost foarte serios. Te urmareste pana la moarte. Totusi, depinde de tine cum reusesti sa iti traiesti viata si cit lasi asta sa te impiedice... P.S. La noi medicii cam toti omit detaliul esential care e alimentatia.
Daca nu crezi, ce sa zic, tot ce spun este ca, crezi eronat.
Nu exista antidepresiv mai puternic sau mai slab, exista antidepresiv care merge la mine si la tine nu, sau invers, sau merge la 5 insi si la altii 10 nu, si tot asa.
Eu am simtit ca nu prea ai miscat in chestia asta, ai un crez si il tii mai departe, faci cum crezi, insa e viata ta si sanatatea ta in joc.
Eu am fost in aceiasi situatie, dar am incercat tot ce se putea! Nu am crezut ceva fara sa am nici o baza.
Am citit, m-am documentat, si am inceput lupta. Ca nu prea s-a rezolvat, este altceva, dar macar am facut tot ce am putut, e cu totul alta situatie.
Iti dau doar un exemplu care probabil l-am mai dat:
In Germania erau oameni care nu raspundeau la nici un antidepresiv clasic (care oricum sunt mai mult de doua adica cat ai incercat tu), li s-a dat Tranylcypromine, un antidepresiv din anii 60, generatie veche care se gaseste acolo, si le-a mers f bine. Si astea se pot lua si la noi de acolo prin intermediul unei firme din Arad care le aduce fara taxe in plus, decat transportul.
Ce era sa faca aia? Sa se siuncida sau sa stea asa? Nu, au mers mai departe, unul din ei a facut rost de medicament chiar daca unii idioti de medici n-au dat (evident dupa ce s-a documentat despre f bine), a testat, a mers, si dupa aia s-a dus la medic si a zis "medicul meu care a iesit la pensie.mi-a dat asta si mergea", asa ca medicul i-a dat mai departe.
Omul a cautat solutii, nu s-a lasat.
Ca putea sa nu ii mearga nici ala, e altceva, e corect, dar a incercat, daca nu era ala, incerca altul.
Sa dai de un medic bun, mda, e greu, dar si daca nu si nu, incepi sa testezi tu scheme! Lupti pentru viata ta cum poti.
Respecti dozele, faci cumva rost de ele si da-i tare, testezi cate o luna, si daca nu merge, treci la urmatoarea schema.
Dar daca dai de un medic f bun si cooperant, iti va face el chestia asta.
Da, am zis ca o sa schimb medicul si tratamentul, dar după 15 ani nu cred ca se mai poate vindeca depresia, e deja cronica! Dacă nu se vindeca în 2 ani e cronica darmite 15 asa ca eu ți-am zis ca sunt sceptic dar nu ma dau bătut vreau sa schimb, dacă tot nu merge o sa schimb din nou, am scăpat odată de depresie pentru o luna și ceva apoi m-am certat cu unii din familie și din nou am recazut în depresie dar mai rău decât înainte sa ma "vindec " depresia cronica se știe ca are recurente ca nu se scăpa complet, eu nu cred ca o depresie serioasa se poate vindeca cu pastile fără a fi schimbat stilul vieții, a socializa, a schimba alimentația, degeaba iei tratament dacă nu ai prieteni și stai numai în casa, antidepresivele îți dau în avânt dar nu vindeca, orice ai spune tu sau alții eu nu cred în vindecare pana nu vad o dovada clara. as vrea sa vad pe cineva cu depresie cronica vindecat complet și atunci o sa cred în minuni. vad ca nici anxietatea nu s-a vindecat o ajuns în stadiu cronic asa mi o zis medicul, pastilele astea nu știu, trebuie sa ai noroc sa iei tratamentul potrivit, pana dai de unul poate dura și ani de zile.
Ba se duce la f multi, si iti dau un exemplu clar, prietenu meu avea anxietate de mic, lento s-a tot agravat pana n-a mai putut, si la 36 ani s-a dus la medic, a luat doi ani Spitomin dat de medic, medicament care e pentru asta, si din 2016 nu mai ia, si e bine si acum fara tratament.
Asa ca.15 ani e putinel uneori.
Ca e posibil ca unii sa ia trat toata viata, e corect, insa tot sunt bine asa.
Insa sigur, succesele sunt cam 70 %, nu zice nimeni ca scapa 100 din 100 de oameni, sunt unii rezistenti total la orice trat, dar asta se constata dupa ce s-a incercat tot.
Putem spune ca nu merge abia dupa ce n-a mers treaba, nu inainte.
Si daca n-au mers 7 tratamente, tot nu e clar ca nu va merge urmatorul.
Normal ca vulnerabilitatea ramane, se duce depresia insa daca vine un factor de mediu urat, e posibil sa o declanseze din nou.
E posibil ca un tratament sa faca omu bine si fara mediu neaparat, si sa te trezesti ca la aceiasi factori de mediu nasoi, reactionezi din ce in ce mai bine, depinde de om aici, e relativ.
Si asta se intampla la depresiile endogene mai ales, adica alea care nu au motiv, declarate la carte fara motiv, de aia si numele de endogen, adica din interior.
Pai pica in mediu f bun aia! Deci nu e chiar asa.
Tu ce parere ai? Ca trebuie mediu rau sa pici, nu taticu`.
Si asta e o dovara puternica ca e genetica treaba.
Doar ca la altii e mai slaba treaba si pica doar la mediu prost, altii pica oricum, ca e mai grava treaba.
Si la aia la care mediu ajuta, ii zice depresie exogena adica cu motiv, aici e discutabil.
Sa stii ceva, la un om sanatos tun, orice de pe lumea asta nu o sa ii provoace o suferinta peste o anumita limita!
In depresii, aceiasi factori de mediu dau o suferinta peste acea limita, si acolo e problema, genetica decide in care categorie esti, nu neaparat mediu.
Asa suntem programati, altfel la cat era viata de grea, ce faceai? Erau toti depresivi?
Cati nu se cearta, sunt pe strazi, n-au de nici unele si n-au nici o depresie.
Si altii la o chestie BUM pica.
De ex la un deces, daca dupa 6 luni nu trece suferinta aia, e declarata depresie! Deci nici acolo nu e voie sa se sara anumita limita.
Dau suferință la același mediu da, dar nu își mai revin uneori pe perioade îndelungate când unul sănătos cum spui tu își revine relativ repede, tocmai ăștia nu înțeleg cum stau treaba cu depresia și se dau mari și tari doar ca au o gena bună, nu prea reușesc sa ii înțeleg pe cei cu vulnerabilitate sau fac pe prostii sa le meargă bine. eu am întrebat de spitomin și medicul o zis ca e prea slab pentru anxietatea mea care e cu atacuri de panica asa ca tot xanax mi o dat acum câteva luni... chestia e ca nici xanax nu ma scăpa complet de atacurile de panica ..am luat și anxiar și efectul era 0 absolut. Îs curios ce îmi va da noul medic, sper sa nu mai iau xanax ca e periculos. poate serlift merge pe anxietatea asta severa
Un om sanatos are o suferinta ce nu sare o limita, si isi revine relativ repede, celalalt isi revine sau nu in functie de sensibilitatea genetica, aia e.
Este sincer de inteles ca nu ii inteleg ei pe cei cu vulnerabilitate, si eu nu inteleg anume chestii, ca nu trec prin ele, de ex:
1 - De ce conteaza asa mult copilul pentru parinti.
2 - De ce aurolacii si altii in situatii urate iremediabile, boli urate nevindecabile, vor sa traiasca in chin si suferinta, ce motivatie au! Io as pune punct instant in cazurile alea, ce motivatie am sa traiesc ca sa stau nemancat, murdar, in frig toata viata? Ca aurolac zic. Ca daca iti zice "motivatia e sa traiesc", dupa aia vin si intreb "ca sa suferi vrei sa traiesti? Deci esti maso?".
3 - Cum nu se prind schizofrenicii ca ce vad, aud in criza, e iluzie! Ca dupa mine e f clar ca ar fi.
De ex daca apare un sobolan in camera desi usa e inchisa, e f clar ca nu are cum sa intre aiurea! Sau daca intra prin usa, e limpede ca n-are cum. Dar totusi nu e asa cum gandesc eu.
Eu am zis de multe ori ca-s prosti de nu se prind!
Vezi? Asa si ei zic de noi, oricat mi s-a explicat, NU pricep ce am zis la punctul 1 2 si 3.
Ei sunt convinși de realitatea lor nu a celor sănătoși care nu au halucinații vizuale, oricât ai încercat sa le explici realitatea ta, ei tot pe a lor o tine. Despre schizofrenie nu știu ce sa spun ca sincer nu am întâlnit un schizofrenic, dar știu unul care se tot tăia pe mâini nu am înțeles de ce, l-am întrebat odată și nu mi o răspuns, dar ar putea avea alta boala nu neapărat schizo, ciudat e ca e un om sociabil are cunoștințe, nu oameni ok, de doamne ajuta de nivelul lui, cioflangari dar socializează umbla cu ei pe dincolo face combinații cred ca are pensie de diliu, ogramada de chestii nasoale o făcut și nu la internat la nebuni, numai pe dincolo la închis. tu studiind psihologia atâția ani ar trebui sa înțelegi cum e schizo. ei cred ceea ce vad e simplu, și ce aud asa cum credem di noi ce auzim și vedem și acționăm în consecință. Aurolacii nu știu, da e o întrebare interesanta, se sinucid oameni ok, vedete, genii, și nu se sinucid ei. Oare ce filme le da aurolul ala? Nu știu ce ii determina sa continua, poate dependenta de aurolul ala Who know?
Eu am inteles despre schizo ce scrie la carte, dar nu inteleg cum poate fi asa! Adica nu m-as inchipui pe mine ca as putea sa nu ma prinde de iluzii. Mai ales ca are si comparatia, cand iese din alea, e in realitate.
Ca si daca vad sau aud ceva ce nu e, ma prind ca e vrajeala totusi, nu inseamna ca ce vezi si auzi e real neaparat!
Si uneori se rupe logica si ar trebui sa te prinzi ca e teapa.
Si asa e, nu ii poti convinge de realitate, pai asa sunt religiosii, au o fina samnta pshihotica, desi nu coincide nimic cu realitatea, si sunt aberatii mari si in poveste, tot nu realizeaza.
Cu aurolacii da, nu pricep, nu e vb de dependenta de aurolac aici, daca era asta, nu ma mai miram. Si femeile alea batrane pe strazi care au pierdut tot, deci si oameni care nu trag aurolac pe nas, zau daca pricep.oi fi eu prost dar aia e.
Pai eu azi am venit de undeva si era frig cu haine pe mine, damite sa stau zi si noapte asa? Abia asteptam sa vin acasa la caldura.
Sau nemancat, sau..nu stiu cum.
Cred ca sunt asa de prosti ca nici sa se sinucidă nu ar ști, sau poate nu le trec prin minte cine știe? Săracii asa e, suferă zilnic, dar uite ca unii nu se îmbolnăvesc chit ca zac pe jos, eu fast ma îmbolnăvesc dacă transpir și m îmbrac cu haine mai subțiri. pai asa cum te miri tu asa ma mir și eu de ce nu am văzut in viata mea un gipsy depresiv. Sunt obișnuiți dar rinichii lor sunt vraiște și alte organe... cred ca și filmele alea le dau o stare "buna ", la ele nu pot renunța sub nici o forma. Am văzut la TV schizo care sau integrat în societate, care păreau oameni normali, oameni inteligenți, nu toți sunt asa de nebuni, unii respecta probabil tratamentul cu sfințenie și nu îți dai seama ca e bolnav psihic, știe sa se controleze în societate. Ei nu se prind ca e o iluzie ca e cauzat de boala, ci ia totul în serios, ca pe propria realitate, degeaba ii spui tu ca auzi altceva sau vezi alte chestii ei le cred pe ale lor, de ce nu știu? nu știu ce e în creierul unui schizofrenic, nu vezi ca psihiatrii nu cunosc mecanismele depresiei darmite o boala asa grava precum schizo. Astia au propria lor lume, distorsionata nu coincide cu a noastră.
Nu ca nu le trece prin cap sa se suicideze, nu le vine sa faca asta, dar eu am mai zis, maso nedeclarati sunt enorm de multi, pai doar asa se explica dorinta de a sta pe strazi in mizerie si frig pana moare, altfel nu-mi explic eu. Adica are de ales intre sa nu sufere zeci de ani, sau sa sufere, un maso alege mereu a doua.
Bineinteles, nu sa fie ceva temporar, ca acolo e altceva daca vei putea avea o viata normala dupa un timp, e vb de cazurile pierdute definitiv unde pana moare stau pe drumuri.
Pai aia e, ca nu am inteles cum dracu nu isi dau schizo seama ca-s iluzii, atata tot, la carte nu scrie asta, scrie doar ca se intampla asa si cam atat.
Cum draci sa nu-ti dai seama (zic eu) daca ai comparatia! Cand esti in criza ai halucinatii, cand iesi, vezi realitatea.
Normal ca multi sunt integrati cu tratament.
Cum e la bipolari, era sa o fac tembela pe una, cica nu isi da seama cand vireaza din depresie in manie (adica stare peste normal de buna exagerata, patologica).
Ca aia n-are schizo.
Pai eu cand am depresie si chiar si putin de tot starea mai urca, simt si scriu in jurnal "acum sunt fin mai binisor pe tonus".
Si daca urca din ce in ce cum PANA mea sa nu ma prind? Nu simt si eu ca-s mai bine din ce in ce? Ce dracu.
Mai ales ca diferenta va fi f mare de stare.
Cand pica simt, si zic "mda, a mai picat putin starea, nu mai e ca acum 2 ore", deci simti cand esti mai sus sau mai jos cu tonusul.
Bieinteles ca vei reusi! Si te sfatuiesc sa plangi intens ca sa te descarci, dupa care sa te ridici, sa te intaresti și să realizezi acest lucru important: TU esti continuarea alor tai pe acest pamant si nu ai vrea sa faci greseala sa le iei aceasta unica bucurie. Ei stau in sufletul tau, este locul unde sunt ei acum, tu pe pamant esti adapostul lor. Iar cu cat traiesti mai mult, cu atat vei face aceste doua suflete fericite. Este normal, tragic, sfasietor ceea ce traiesti acum. Dar gandeste-te la ce ti-am scris. Esti samanta lor pe pamant. Trebuie sa incoltesti si sa le duci scopul mai departe, nu sa te usuci. Ia-ti un catel, iesi in parcuri, iti va face el legatura cu noi prieteni. Stai departe de internet si lumea virtuala o perioada. Chiar daca sunt utile, acum ele te incarca negativ. Tu trebuie sa elimini energia negativa. Iesi in natura, stai pe malul marii, analizeaza plantele si copacii din padure, fa ce iti place, intra in vorba cu oameni noi. Iti vei cladi o retea noua, vei trece de aceasta furtuna a vietii si vei inflori. Ai tai vor fi multumiti, caci sunt mereu in tine, cat timp vei fi viu! Nu uita, esti continuarea lor pe acest pamant si in acest univers. Ridica-te, fii tare, mergi inainte si atinge-ti scopul in viata, mereu cu ei in sufletul tau!
Salut,de curand am trecut si eu prin depresie, si oricat de a naiba ar fi, daca ai ambitie o sa iesi din toate, eu iti recomand sa meditezi, sa faci sport, si sa iesi in "lume" e imposibil sa nu-ti gasesti prieteni/iubita daca tu o sa faci ce ti place si sa socializezi cu lumea
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
