Ce inseamna a fi spastic? Ce inseamna spasticitatea, o persoana spastica? Cum se manifesta? Ce nu poate face? De ce e spastica si cum da creierul "comanda" asta cu spasticitatea? Nu vreau definitii din dictionar ca nu ma ajuta.

Multumesc!

Buna si tie, Alex!

Spasticitatea face parte din manifestarile tipice si cele mai impovaratoare ale disfunctiei SNC afectand un numar de
peste 6 milioane de oameni pe an. Spasticitatea ar putea afecta substantial fizioterapia si in unele cazuri aceasta
reprezinta un factor limitator al procesului de recuperare.
Exista cateva definitii ale spasticitatii. Lance caracterizeaza aceasta conditie ca o crestere dependenta de rapiditate
(viteza) a reflexului de intindere tonic ca o componenta a sindromului motoneuronal superior. Fara echivoc, aceasta
definitie corespunde doar unei anume parti a problemei complexe, ce include – pe langa alti factori –
componenta independenta de rapiditate si viscoelasticitatea alterata intrinseca a muschilor spastici. Problema
principala consta intr-o perturbare (disfunctie) generala a distributiei tonusului muscular (distonie spastica) si in
Programare temporospatiala deranjata (perturbata) a activarii/relaxarii musculare in timpul miscarii voluntare.

Introducere
Spasticitatea face parte din manifestarile tipice si cele mai impovaratoare ale disfunctiei SNC afectand un numar de
peste 6 milioane de oameni pe an. Spasticitatea ar putea afecta substantial fizioterapia si in unele cazuri aceasta
reprezinta un factor limitator al procesului de recuperare.
Exista cateva definitii ale spasticitatii. Lance caracterizeaza aceasta conditie ca o crestere dependenta de rapiditate
(viteza) a reflexului de intindere tonic ca o componenta a sindromului motoneuronal superior. Fara echivoc, aceasta
definitie corespunde doar unei anume parti a problemei complexe, ce include – pe langa alti factori –
componenta independenta de rapiditate si viscoelasticitatea alterata intrinseca a muschilor spastici. Problema
principala consta intr-o perturbare (disfunctie) generala a distributiei tonusului muscular (distonie spastica) si in
Programare temporospatiala deranjata (perturbata) a activarii/relaxarii musculare in timpul miscarii voluntare. Numai o
abordare interdisciplinara poate avea succes in reducerea consecintelor nedorite ale distoniei spastice. In echipa de
reabilitare fizioterapeutul face parte dintre acei profesionisti care se confrunta direct cu problema spasticitatii. Din acest
motiv s-a depus un efort permanent pentru gasirea de tehnici fizioterapice eficiente in rezolvarea acestei provocari
presante. In aceasta clinical note prezentam unele manevre fizioterapeutice si reflexe dezvoltate de noi si utilizate cu
success. Aplicatia manevrelor si a combinarilor dintre acestea este descrisa in scurte raporturi de caz ale pacientilor, in
care alte tehnici nu au prezentat o eficienta satisfacatoare. O parte din aceste manevre prezinta unele trasaturi comune
ale tehnicilor larg utilizate; altele similare noi nu am gasit in conceptele fizioterapeutice curente.Surprinzator, am observat
in mod repetat ca manevrele descrise sunt de asemenea eficace (eficiente) in eliberarea musculaturii scurtate si
hipertone datorata altor cause decat cele centrale. Unele manevre pentru scaderea hipertoniei
musculaturii spastice scurtate Descriem unele tehnici si manevre fizioterapeutice ce scad tonusul crescut al musculaturii
spastice scurtate. Aceste tehnici pot fi in general caracterizate si adunate in 3 grupe, dupa cum urmeaza: Primul tip de
manevre consta in fixarea extremitatii sau a segmentului in pozitie de obicei opusa sau antagonica fata de directia
limitatoare. Aceasta pozitie este mentinuta cateva zeci de secunde. Dupa aceasta, o parte din limitarea initiala a miscarii
a putut fi observata? O schimbare a acestei abordari este eficienta pentru o spasticitate persistenta a extensorilor
membrelor inferioare. Extremitatea va fi mobilizata in rotatie interna si flexie a soldului, in flexie maxima a articulatiei
genunchiului si dorsoflexie a articulatiei gleznei, aceasta pozitie fiind mentinuta cel putin 30 de secunde. Dupa aceasta,
in mod normal, spasticitatea extensorilor este diminuata putandu-se observa de asemenea o imbunatatire a miscarilor
voluntare si a mersului. Scuturare scurta, activa ( sub ½ secunde) in directia libera, in mod alternat impotriva unei
rezistente usoare, urmata de relaxare 3-4 secunde si usor stretch cu o amplitudine limitata. Este esential ca scuturarea
initiala sa fie pe cat de scurta (rapida, energica) posibil dar relizata fara efort special. In cazul aplicarii rezistentei, aceasta
ar trebui sa fie foarte usoara. Dupa aceea, terapeutul ar trebui sa sesizeze o scadere a hipertoniei si sa conduca
segmentul cu atentie, lent in stretch. Stimulare prin presare a zonelor active particulare. Aplicarea acestor manevre
si combinarea dintre acestea sunt demonstrate in prezentarile de caz (anamneze).