Hormonii sunt substante chimice, pe care corpul tau le produce in mod natural. Acestia sunt transportati in sange catre diversele tesuturi unde au efect specific. Hormonii cauzeaza schimbari pe care le experimentezi inauntrul si in afara corpului tau in timpul pubertatii.
Hormonul (grec. ορμόνη, - horman, hormanus - a pune în mișcare, a trezi) este o substanță biochimică care transmite informații de la un organ sau țesut la altul, fiind secretată de glandele endocrine sau de alte țesuturi, care stimulează și coordonează activitatea anumitor organe sau a întregului organism.
Spre deosebire de sistemul nervos unde informațiile de la centru (creier sau măduva spinării) impusurile nervoase se propagă prin prelungirile axonice sau dentritice cu o viteză mare ce durează fracțiuni de secundă, informațiunile transmise pe cale hormonală sunt mai lente, unele ca de exemplu în cazul adrenalinei care durează secunde, pe când în cazul celorlalți hormoni durează zile, până ce informațiile ajung la organul sau țesutul țintă.
De la această regulă fac o excepție hormonii tisulari (produși de țesuturi), hormoni ca: histamina, serotonina, sau prostaglandinele, care sunt produși direct de parenchimul organului țintă.
Hormonii au fost descoperiți pe la îmceputul secolului XX, termenul de hormon a fost pentru prima oară folosit în anul 1905 de psihologul englez Ernest Starling (1866 - 1927).
Hormonii fiind substanțe care acționează pe anumite organe țintă, ce au receptori speciali în membrana celulară care leagă moleculele hormonului respectiv, unde hormonii declanșează o serie de reacții biochmice, pătrunzând prin membrana celulară ajungând în citoplasmă, respectiv nucleul celulei.
Hormonii din organismul animal sunt produși și de glandele endocrine: hipofiză, epifiză, tiroidă, paratiroidă, pancreas, glandele suprarenale cu corticosuprarenala și insulele Langerhans, gonadele sau glandele genitale.
Denumirea de glande endocrine sau glande cu secreție internă se datorează faptului că hormonii produși de glandele respective se varsă direct în sânge fiind transportați pe calea sanguină la organul țintă.
Hormonii produși de plante se numesc fitohormoni (au de exemplu un nucleu format din o grupare fenolică și steroidă) și asemănător hormonilor produși de organismul animal, acționează la distanță fiind suficient o cantitate foarte mică de ordinul nanogramelor.
Știința care se ocupă cu studiul glandelor endocrine și hormonilor se numește endocrinologie, iar medicul care lucrează în această ramură endocrinolog.
funda?
Hormonii sunt produşi în nişte organe care se numesc glande. Hormonii şi glandele nu pot fi văzute, de aceea sunt greu de descris pentru omul obişnuit. Dar sunt foarte importante; dacă nu le-ai avea nu te-ai putea transforma în adult.
Hormonii sunt de două sexe şi poartă nume interesante. Hormonul feminin se numeşte estrogen, iar cel masculin se numeşte testosteron.
Cei doi hormoni nu sunt singurii care sunt produşi de corpul omenesc. Dar pe aceştia trebuie să îi ţinem minte, căci ei provoacă cele mai multe schimbări în corpul nostru.
Huhm... o substanta biochimica emanata de o glanda din corp... cred ca wikipedia poate sa te ajute mai mult ca mine
http://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon
Substanță secretată de glandele endocrine sau ale unor țesuturi care contribuie la dezvoltarea și funcționarea normală a organismului.
Ștințific:
http://www.preferate.ro/referat-Medicina-Hormonii-19-1655.html
Easy: Când zice cineva că ai hormoni, înseamnă că vrea să îți spună că ești pervers/perversă, adică te gandești la prosti.
Hormonii se pot defini ca substante organice de natura endogena, secretate in cantitati extrem de mici de glande endocrine sau de alte tesuturi specializate, care patrund prin circuitul sanguin in tot organismul si au proprietatea de a stimula si coordona functionarea unor organe sau tesuturi-tinta, procese metabolice sau activitatea intregului organism.
Deci hormonii isi manifesta actiunea asupra unor organe si tesuturi mai indepartate de locul secretiei, fara a exclude posibilitatea lor de a actiona si asupra unor celule si tesuturi foarte apropiate de locul de secretie(cazul testosteronului).
Actiunea inalt specializata a hormonilor nu este receptionata decat de formatiuni celulare caracteristice si capabile de a intercepta actiunea unui hormon, care are o anumita structura chimica.
Denumirea de hormon provine din limba greaca(hormao= a excita, a stimula, a activa, a pune in miscare) si a fost introdus in stiinta de catre Ernest Henry Starling (1866-1927) in anul 1905.
Necesitatea introducerii unui termen stiintific cu caracter de generalizare s-a ivit imediat dupa ce au fost cunoscute substante biologic-active care isi manifesta actiunea biostimulatoare mai departe de locul secretiei.
Astfel se poate exemplifica descoperirea secretiei de catre Bayliss si Starling (1902), hormon care stimuleaza secretia pancreasului( secretina fiind un hormon tisular produs de mucoasa duodenala).
Cel care intuieste pentru prima data existenta unor secretii interne a diferitelor organe este medicul francez Theofile de Bordeu (1775),ce poate fi conjsiderat un premergator al endocrinologiei.
Karl Adolf won Basedow(1799-1854) si predecesorii sai Caleb Ilillier Parry si Robert James Graves descriu hipertiroidismul(1825-1840).
Observatii asupra functionarii glandelor suprarenale Thomas Addison (1793-1860) care, in 1855, a descris insuficenta corticosuprarenala, cunoscuta sub numele de boala lui Addison.
In anul 1855, filozoful francez Claude Bernard (1813-1878) a introdus termenul "secretie interna", facand diferenta intre secretiile glandulare externe si interne, putand fii considerat un pionier al endocrinologiei. El a pus in evidenta functia glicogenetica a ficatului si rolul pancreasului in digestia grasimilor, facand dovada secretiei interne a unui organ.
Unul dintre fondatorii acestei discipline stiintifice pe plan mondial si intemeietorul scolii romanest de endocrinologie este savantul Constantin I. Parhon(1874-1969) care impreuna cu M. Goldstein au publicat la Paris (1909) prima carte din lume ce trateaza probleme de endocrinologie cunoscute la acea vreme, intitulata : Les Secretion Internes (Pathologie et Physiologie).
Hormonul este o substanţă biochimică care transmite informaţii de la un organ sau ţesut la altul, fiind secretată de glandele endocrine sau de alte ţesuturi, care stimulează şi coordonează activitatea anumitor organe sau a întregului organism.
Spre deosebire de sistemul nervos unde informaţiile de la centru (creier sau măduva spinării) impusurile nervoase se propagă prin prelungirile axonice sau dentritice cu o viteză mare ce durează fracţiuni de secundă, informaţiunile transmise pe cale hormonală sunt mai lente, unele ca de exemplu în cazul adrenalinei care durează secunde, pe când în cazul celorlalţi hormoni durează zile, până ce informaţiile ajung la organul sau ţesutul ţintă.
De la această regulă fac o excepţie hormonii tisulari (produşi de ţesuturi), hormoni ca: histamina, serotonina, sau prostaglandinele, care sunt produşi direct de parenchimul organului ţintă. Hormonii fiind substanţe care acţionează pe anumite organe ţintă, ce au receptori speciali în membrana celulară care leagă moleculele hormonului respectiv, unde hormonii declanşează o serie de reacţii biochmice, pătrunzând prin membrana celulară ajungând în citoplasmă, respectiv nucleul celulei.
Exemple de hormoni
# Neuropeptide: LH/FSH, TSH, ACTH, GHHormoni de creştere GH, IGFProlactina
# Vasopresina şi Oxitocina
# Bradichinina