Ceau! Ce inseamna homeopatie?

Homeopatia, din greacă όμοιος, hómoios (similar) și πάθος, páthos (suferință), este un sistem de medicină alternativă, cunoscut pentru practica controversată de a oferi tratamente care nu conțin efectiv niciun ingredient chimic activ.


Opinii care susțin homeopatia

Teoria homeopatiei a fost dezvoltată de medicul saxon Samuel Hahnemann (1755–1843), enunțată în 1796 și extinsă în lucrarea "Organon-ul artei de a vindeca" (1810), în urma experimentelor pe oameni sănătoși cu substanțe diferite, care au indus simptome asemănătoare cu simptomele prezentate de bolnavi. Nici observațiile, nici fundamentarea nu îndeplinesc condițiile minime pentru a fi considerate științifice. Așa-numitele experimente patogenetice (provinguri) făcute de homeopați nu au nicio legătură cu afecțiunile care ar trebui tratate, se realizează cu o altă diluție, și sunt oricum extrem de subiective. Testele științifice (folosind metoda dublului orb, binecunoscută pentru probitatea ei) au arătat că tratamentele homeopatice au același efect cu placebo.

Doctrina homeopată - legea similitudinii - recomandă un remediu care, ca substanță administrată în doză subponderală unui subiect sănătos, ar produce un set similar de simptome cu cele care se regăsesc la pacientul bolnav. Acest remediu este administrat uzual într-o concentrație extrem de scăzută, preparată printr-o procedură numită potențare, care se presupune că ar imprima diluției mai multă putere terapeutică. Pentru acest "proces" nu există o explicație satisfăcătoare, fiind doar o rămășiță pseudoștiințifică din epoca alchimiei, când noțiunile de germeni sau molecule nu erau cunoscute sau înțelese. Descoperirile ulterioare teoriei lui Hahnemann, cum ar fi dimensiunea atomilor (Loschmidt, 1865) sau sinteza ureei (Friedrich Wöhler, 1828) au adus lămuriri mai clare. O soluție atât de diluată cum e o doză homeopatică, nu mai conține nici măcar o moleculă din substanța inițială dincolo de diluția 11 centesimală, deci nu mai poate avea efecte terapeutice. Actualmente proponenții homeopatiei au emis ipoteza existenței unei "memorii" a apei, deși nici acest fenomen nu se bucură nici de suport teoretic, nici de confirmare practică.

Remedii homeopate

Remediile homeopate sunt substanțe diluate și dinamizate prescrise după legea similitudinii în doze de obicei infinitezimale. Farmacopeea franceză definește medicamentele homeopate ca preparate obținute prin metoda diluțiilor succesive. Dintre formele cele mai des întâlnite sunt:

* Tincturile primare
* Soluțiile
* Soluțiile oftalmice
* Soluțiile injectabile
* Unguentele
* Supozitoarele
* Triturațiile
* Tabletele
* Globulele

Tincturile primare se definesc ca preparate lichide extractive rezultate din amestecarea sucului proaspăt presat din plante, cu alcool sau prin extracție din plante, părți de plante proaspete sau uscate. Soluțiile sunt preparate obținute prin dizolvarea substanțelor medicamentoase în solvenți adecvați. În funcție de solventul utilizat la preparare pot fi apoase sau hidroalcoolice.


Pericolele tratamentului homeopat

Diluțiile homeopatice nu au niciun efect direct (dincolo de efectul placebo), dar tratamentul homeopat poate fi periculos datorită tentației de a evita tratamentul medical real, mai eficace. De exemplu, actrița olandeză de success Sylvia Millecam a murit de cancer, la 45 de ani, la doi ani de la diagnostic, datorită opțiunii de a apela la un tratament alternativ în locul celui medical.