Bună.
Prea puțin îmi pasă părerea ta, din punctul meu de vedere consultă psihiatrul!
Pa, pa.
Dragă legiuitoare, psihiatrul şi psihologul sunt lucruri diferite. Fata asta are 16 ani (după câte îmi dau seama), e clar că trece printr-o criză adolescentină şi e foarte rău să-i zici să se ducă la psihiatru de parcă ar avea nu ştiu ce boală psihică. Poate că pare "cool" şi "matur" să dai sfaturi dampulea, nu zic nu, dar sunt anumite cazuri în care nu cred că e bine să faci asta.
Bună.
Am citit comentariul tău.
Spre uimirea ta știu ce însemnă și cu ce se mănâncă cele două specialități, nu sunt copil, sunt salariată și ceva ani de studii superioare.
Dacă fata îți taie venele, la ce să fie trimisă la psiholog, mai repede la psihiatru, se numește tentativă de suicid.
Despre ce vorbim?
O seară plăcută.
Pa, pa.
Te pot durea pe baza emotiilor negative. Probabil ca iti taiai venele atunci cand erai nervoasa, suparata sau trista sau etc.
E ca si cum durerea corespunde emotiei respective.
Sa stii ca nu e un mod de a scapa de durerea sufleteasca prin durerea fizica. Orice probleme ai avea si oricat ar fi de grave nu le lasa sa te controleze si sa te distruga. Fii mai tare ca ele. Stiu ca poti. Acum treci printr-o perioada destul de delicata si ai nevoie de ajutor...e normal cu totii suntem oameni.
Incearca sa vorbesti cu psihologul scolii.
Daca stai asa...si totul va continua unde vei ajunge?
În cazul tău pot spune că mai bine plângi decât să îţi tai venele, pentru că te chinui singură, iar suferinţa nu ia sfârşit dacă te tai.Cred că te doare din cauză ca deşi se regenerează,poate nu s-au cicatrizat,iar când mişti mâna te jenează.Cel mai bine încerci să te fereşti de tot ce te face să suferi,adoptând un comportament care sa ii mai tină pe ceilalţi pe jar nu numai pe tine şi să mergi neapărat la spital,la camera de gardă,medic de familie, nu contează nici ora, că nu este de glumă şi discută cât mai mult cu cei care crezi că te înţeleg şi sunt dispuşi să te ajute, poţi discuta şi cu psihologul şcolar chiar şi fără să ştie parinţii, dar le poţi spune dacă crezi că te sprijină.
Nu vreau sa stie absolut nimeni ca sufar. ciudat e ca mereu imi misc mana si nu ma doare decat atunci cand sunt foarte sad ..omg
Trebuie să şti că atunci când suntem trişti corpul nostru are diferite trăiri, pe care le simţim sub formă de durere.Tot ce trebuie să faci este să nu mai fi tristă, sa ieşi din starea asta făcând ce îţi place mai mult şi dacă tu nu vrei nu spune nimănui, dar ieşi singură din starea asta dacă poţi. Oricum dacă te duci la spital, sau un psiholog particular, nu te cunoaşte nimeni şi nu dă fuga la ai tăi.Mult succes!
Văd că ţi-au răspuns doar deştepţi. Mă rog.
Şi eu am făcut asta... de mai multe ori, tot din cauza unei despărţiri. Bine, un fel de despărţire, nu din aceea la care te referi tu. Trebuie să te opreşti sau or să apară lucruri complicate (eu ştiu, infecţii, chiar sida dacă te tai cu chestii dubioase, boli ale sângelui). Nu vreau să te speri dar este bine să mergi la un doctor pentru a fi sigură că nu ai păţit nimic, sau măcar la psihologul liceului la care eşti. Părinţii nu trebuie să ştie dacă tu nu vrei, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să-ţi porţi de grijă. Primul pas este să nu te mai tai. Ştiu din propria experienţă că provocându-ţi durere fizică mai uiţi de cea sufletească dar trebuie să faci faţă.