Cine a avut reactii adverse la tratamentul cu argila si cum s-a manifestat?

Argila de consum uman, indiferent de tipul ei - Argilă de Tibet, de Răciu etc., prin substanţele pe care le conţine, în principal cele minerale, produce anumite dereglări temporare, în mediul intern dar şi în mediul extern al oricărui organism. Pe termen scurt, chiar şi în maxim 30 minute de la ingurgitare, argila poate produce stări de rău general, printre altele, principalele simptome sau semne datorându-se mecanismului de acţiune, dar şi proprietăţilor argilei.
Studiile demonstrează că argila este un tot de substanţe, care conlucrează pentru a avea acţiune detersivă, adică o acţiune de curăţare a întregului organism (curăţare de toate toxinele, ba chiar şi de reziduri celulare, chiar şi cu riscul producerii unor efecte adverse similare cu cele induse de şocul endotoxic (reacţia Herxheimer)). Şi totuşi, efectele adverse sunt dependente de mulţi factori, de la cei care controlează farmacodinamica argilei (forţa activă a argilei şi acţiunea ei), farmacocinetica ei (absorbția, distribuția, transformarea și eliminarea ei), ca de altfel şi calitatea ei, până la cantitatea şi tipul de toxine şi prezenţa unor focare de infecţie, inflamaţie sau orice afecţiune medicală, care are calitatea de a intra în raza de ameliorare sau vindecare produsă de argilă.

Sensibilizarea stomacului nu este o reacţie comună după o cură cu argilă, dar nu este nici extrem de rară. Argila, odată ajunsă în stomac, începe să acţioneze asupra mucoasei gastrice. O emoliază uşor, o curăţă, îi cicatrizează micile sau marile leziuni existente şi o regenerează, însă regenerarea, în contextul existenţei unor antecedente medicale specifice zonei (în contextul existenţei unei foste boli de stomac, ba chiar şi actuale), sau în contextul hrănirii cu o alimentaţie eronată, ca de altfel şi în contextul masticaţiei insuficiente, şi nu numai, presupune un oarecare grad de sensibilizare relativ ocazională, ca şi frecvenţă de producere, şi provizorie, ca şi timp de manifestare. Sensibilitatea survine pe fondul acţiunii unor minerale la nivelul celulelor mucoasei, ea manifestându-se prin intermediul unor dureri acute sau prin intermediul unor alte indispoziţii gastrice, cum ar fi usturimea gastrică (usturimea se diferenţiază de durerea acută, prin durata de manifestare mai redusă). În mod normal, sensibilizarea trece de la sine, dar nu se recomandă încetarea curei, ci continuarea ei, pentru că sensibilizarea, în majoritatea cazurilor, este doar semnul care indică faptul că organismul se află în plin proces restabilire funcţională prin purificare. Oprirea curei poate determina prelungirea timpului de manifestare provizorie a sensibilităţii, însă, în unele cazuri, o poate suprima în doar câteva zile, tocmai de aceea cel mai indicat este să discutaţi cu medical care v-a recomandat să începeţi cura cu argilă, pentru că dânsul ştie sau ar trebui să ştie eventualele corelaţii dintre sensibilizare şi acţiunea argilei combinată cu alimentaţia (În toate cazurile, pe tot parcursul curei, se recomandă un anume regim alimentar. Existenţa unor restricţii scade riscul sensibilizării, dar neexistenţa acestora îl creşte semnificativ. De pildă, dacă în timpul curei dvs. aţi mâncat alimente bogate în grăsimi saturate, nu ar trebui să vă miraţi că stomacul dvs. reacţionează în modul actual).
În mai toate cazurile în care apare sensibilizarea stomacului, strict în contextele din timpul şi de după cure cu argilă, se recomandă consumarea regulată de ceaiuri care au în compoziţie următoarele plante: obligeană, sunătoare, anason, gălbenele, angelică (doar în cazurile în care se doreşte mărirea tonusului gastric) şi fenicul (Ceaiurile respective nu trebuie să conţină toate plantele enumerate, ci trebuie să conţină o combinaţie de maxim 3 plante din cele enumerate. Hipercombinaţiile de 4 sau mai multe plante, fără aviz medical, pot produce interferenţe care se pot solda cu intensificarea simptomelor şi semnelor existente, dar şi cu producerea unora noi, cum ar fi diareea însoţită de crampe abdominale).
Ar fi indicat să consultaţi un medic fitoterapeut, eventual unul api-fito-terapeut, pentru a beneficia de o examinare şi de un tratament naturist pentru restabilirea mai rapidă a sensibilităţii normale.
Dacă nu puteţi să ajungeţi la un astfel de medic, din varii motive mai mult sau mai puţin obiective, încercaţi să vă faceţi zilnic un ceai de gălbenele şi fenicul, în părţi egale, pe care să-l beţi de 3 ori / zi, cu 1 h înainte de cele 3 mese principale, timp de minim o lună. Evitaţi consumul de medicamente, eventual consumaţi-le doar în situaţii de forţă majoră, şi consumaţi doar alimente cu grad redus de activare a durerii pe fond de sensibilitate (Evitaţi dulciurile, alimentele acre, foarte calde sau foarte reci, cele condimentate şi bogate în grăsimi, fructele acide, în special citricile, şi pastele făinoase. Mâncaţi multe legume fierte, chiar şi lactate degresate, cartofi copţi, supe, carne de pui fiartă, compoturi etc., timp de minim o lună. Dacă nu puteţi sau nu vreţi să recurgeţi la acest stil de tratare - stil care constă în ceaiul şi dieta sugerate - încercaţi să-i lăsaţi timp stomacului să-şi restabilească funcţionalitatea care nu implică durere datorată hipersensibilităţii, sau consultaţi-vă cu medicul dvs. curant (cu cel de familie, de pildă).
NU luaţi medicaţie din proprie iniţiativă, mai ales dacă este de tip alopat!
NU vă ignoraţi sensitivitatea, dacă ea persistă în timp!
NU amânaţi consultul medical, dacă observaţi că sensibilitatea persistă!
- See more at: http://forum.romedic.ro/......gila,help! _047250.html#sthash.KeVYgd8S.dpuf