Cum as putea trece peste un avort? Nu mai pot, simt ca innebunesc nu imi doresc decat sa mor si imi vreau inapoi copilasul, nu pot sa dorm, inchid ochii si simt cum il scoate(nu a prins anestezia si am vazut tot... am simtit tot)il visez in bratele mele.nu mai suport. Va rog cele care ati trecut prin asa ceva spuneti mi si mie cum ati trecut peste, daca ati trecut poate intr-un fel.ma puteti ajuta si pe mine

Gandeste-te ca totul rau e spre bine. Nu a trait probabil pentru ca a avut o malformatie cardiaca incompatibila cu viata. Daca l-ai fi nascut viu, foarte probabil ca ar fi murit in scurt timp sau s-ar fi chinuit toata viata cu acea malformatie, ceea ce ar fi fost mult mult mult mai rau! Dumnezeu a vrut sa fie asa

Jojo,are dreptate, insa mai sint si femei care sint obligate de starea lor de sanatate sa recurga la asemenea gesturi.Acuma noi nu-ti cunoastem motivul,care te-a determinat sa recurgi la avort,insa un lucru stiu,nu mai face sex neprotejata,daca nu-ti doresti,sau nu ai voie sa faci copii.E PACAT,du-te la un psihiatru,lasa-te tratata,du-te la un duhovnic, roaga-te sa fii iertata, si sa nu mai repeti experienta asta niciodata.numai bine

Buna.
Imi pare rau pentru pierderea ta, dar daca fatul a murit inseamna ca a avut o problema si e mai bine asa. Eu zic ca daca iti doresti un copil poti avea unul sanatos, dar pentru asta trebuie sa te pregatesti dinainte de a ramane insarcinata, atat fizic cat si psihic. Pe perioada conceptiei si a sarcinii orice boala sau stres are efecte asupra copilului. Tatal copilului ar trebui sa fie alaturi de tine si sa va sustine-ti reciproc. Intr-adevar timpul le vindeca pe toate, dar pana trece timpul trebuie sa gasesti in tine taria de a trece peste. Numai bine!

Avortul a fost spontan sau provocat? daca a fost provocat pot sa-ti spun doar ca a fost alegerea ta si ar fi trebuit sa te gandesti mai bine inainte de a-l face. daca a fost spontan imi pare foarte rau de pierderea ta.indiferent cum s-a intamplat, te sfatuiesc sa intri pe forumul emma.ro si acolo iti vei gasi putin limistea.

Imi cer scuze daca te-am ranit cu raspunsul meu, nu stiam despre ce e vorba.imi pare rau pentru pierderea ta, dar cum ti-am scris, intra pe emma.ro si acolo vei gasi intelegere si sfaturi bune, care sa te ajute sa treci peste durerea ta.ar trebui, printre lacrimi, sa zambesti.copilasul tau e inger si doar mamelor puternice le este dat sa aiba un inger, langa doamne doamne.

Nu am facut avort dar cred ca stiu cat de greu iti este, soramea a facut la fel ca si tine ea isi dorea foarte mult copilul dar a avortat din cauza iubitului ei
Si acum cand vine vorba de copil parca se simte incomodata si trece repede la un alt subiect, a regretat si ea ( trebuia sa se gandeasca mai intai)
Nu stiu ce motive ai avut tu dar sunt sigura ca ai procedat bine.
hai inveseleste-te gasestetzi sa-ti ocupi timpul cu altceva.
Si cand va veni timpul sa faci vreunul roaga-te sa-ti mai dea dumnezeu unul
Numai bine!

Cati ani ai ubita? trebuia sa specifici.
este sentimentul oricarei 'mame'. regretul.te gandestu ca era o fiinta nevinovata.
gandeste-te ca poate erai prea mica si nepregatita pentru un copilas.du-te la biserica.roaga`te la doamne doamne sa te ierte pentru ce ai facut ca poate chiar ai avut nevoie de asta.Acum eu nu stiu motivul, dar iti zic asa.

Pff...Cine te-a pus sa avortezi?! Acum treaba ta.Suporta consecintele. Nu te-ai gandit inainte, ca omori un copilas nevinovat? Daca maica-ta ti-ar face si tie asa? Ti-ar placea? Toate femeile care au avortat.In iad cu ele.Ai luat viata unui copil mic, nici n-a vazut lumina ochiilor! Foarte grav ce ai facut.Macar daca nu-l iubeai, il nasteai si il dadeai la Casa de copii, ca sa-l adopte altcineva si sa aiba grija cum tu n-ai vrut...Acum, ce sa-ti fac? Dupa cum am zis, suporta consecintele pacatoaso!

Am 25 de ani si a fost un copilash pe care mi l am dorit din toata inima nu a fost decizia mea caci as fi dat orice sa fie in burtica acum aveam 15 saptamani si nu mai avea ritm cardiac, era mort. am fost la 4 medici in speranta ca unul din ei imi va spune ca e bine dar a fost in zadar.

Poate insa durerea din sufletul meu e atat de mare incat nu stiu... e ceva greu de descris si de suportat . ziua mai trece cum mai trece insa cand vine noaptea simt ca innebunesc

Va multumesc mult pentru ajutor. O sa incerc sa fac ceea ce mi-ati spus si sper ca pe viitor sa fie bine

Trebuie sa te impaci cu Dumnezeu si cu tine insati. Ingenuncheaza si roaga-te lui Dumnezeu sa te ierte ca ai facut un pacat asa de grav, pocaieste-te cu tot sufletul tau. Numai atunci o sa iti gasesti pacea. Citeste si Biblia, ca sa poti sa te ridici moral: Faptele Apostolilor capitolul 10, 2 Corinteni capitolul 5 si Romani capitolul 6. Asa sa te ajute Dumnezeu!