Gastrita consta in afectiunea mucoasei gastrice reprezentata de procese inflamatorii, degenerative, metaplazice, alergice. Aceste leziuni pot avea o evolutie autolimitanta ducand la cicatrizare sau dimpotriva pot duce la complicatii grave reprezentate in special de hemoragii sau perforatii.
Exista numeroase cauze, cele mai frecvente fiind reprezentate de consumul de alcool, anumite medicamente (spre exemplu aspirina, analgeticele, AINS - antiinflamatoarele nesteroidiene, dar si cele steroidiene), abuzul de cafea, consumul alimentelor prea reci sau prea fierbinti, inghitirea accidentala a unor substante caustice, anumite boli infectioase, stresul.
Multe gastrite sint produse de microbul denumit Helicobacter pylori, care populeaza stomacul. Atunci cind este prezent, acest microb poate duce la aparitia gastritei, a ulcerului gastro-duodenal si in timp, chiar a cancerului gastric. Exista asa numita gastrita atrofica, care apare dupa ani de evolutie a unei gastrite cu Helicobacter Pylori este un factor de risc major pentru aparitia cancerului gastric. Acesta este unul dintre motivele pentru care gastrita nu este o afectiune de neglijat si trebuie tratata corespunzator.
Pentru prevenirea gastritei, exista cateva principii de alimentatie ce pot fi aplicate si adaptate necesitatilor fiecaruia. Este utila eliminarea zaharul si alimentelor cu aditivi sintetici - explozia de cazuri de gastrita din ultimii ani este cauzata in buna masura si de alimentele imbogatite cu „E"-uri, intrucat ele pot afecta digestia, favorizeaza (in special zaharul) dezvoltarea bacteriei Helicobacter Pylori in stomac, sensibilizeaza, in timp, intreg sistemul digestiv si produc perturbari digestive in lant. Mai ales cei care au predispozitie sau sufera deja de gastrita trebuie sa evite strict zaharul si alimentele cu aditivi sintetici (in primul rand cei pentru gust, aroma si colorantii).
Alimente permise
Fainoase - Fainoasele albe bine preparate termic. Este permisa mamaliga, dar foarte bine fiarta si nu foarte sarata. Carne - Carnea slaba de vaca, pui sau porc fara grasime si pestele alb. Brinzeturi - Brinza dulce de vaci, urda si casul nesarat. Oua - Ouale, numai fierte si moi. Legume - Legumele permise sint dovleceii, cartofii, morcovii, mazarea. Fructe - Sint permise fructele dulci, nu citricele. Grasimi - Sint recomandate untdelemnul, galbenusul de ou, margarina, untul proaspat. Bauturi - Lapte, ceai, suc de fructe dulci (nu citrice). Dulciuri - Dulciurile permise sint sucurile de fructe, frisca, compotul, budincile din fainoase si dulciurile pe baza de brinza de vaci. Zahar - Este permis zahar cu moderatie si mierea.
Alimente interzise
Fainoase - Piinea, atit cea neagra, cit si cea alba. Carne - Carnea grasa, pielea de pui, carnea afumata, mezelurile, vinatul, conservele de carne, snitelul, micii, tocaturile si piftia, carnea de peste gras, pestele prajit sau marinat, precum si cel afumat sau conservat. Brinzeturi - Brinzeturile fermentate, sarate sau conservate. Oua - Ouale prajite sau cele fierte tari. Legume -Legumele tari si crude, cum ar fi ridichiile, castravetii, varza, guliile, ceapa, conopida, usturoiul, muraturile. Fructe - Nucile, migdalele, alunele, fisticul. Materii grase - Untura, slanina, margarina sarata, grasimile prajite, smintina acra, untul sarat sau seul. Bauturi - Lichiorurile, romul, tuica, sifonul, apa minerala, siropurile, rachiul, cafeaua neagra. Este de asemenea interzis sa consumati băuturi prea reci sau prea calde. Dulciuri - Dulciurile interzise sint aluaturile dospite, inghetata, aluaturile calde, prajiturile cu fructe acre, gemul si dulceata. Este bine sa fie evitate acadelele si zaharul ars. Fumatul este interzis cu desavirsire!
semne și simptome •Greață •Vomă (avînd o nuanță străvezie, verde, galbenă sau însîngerată în dependență de gravitatea problemei) •Eructații •Balonarea •Senzație de stomac plin după doar cîteva mușcări •Lipsa poftei de mîncare •Pierderea inexplicabilă a masei
Sursa: http://www.sfatulmedicului.ro/gastrita; http://www.farmaciata.ro/......ezordinii; http://ro.wikipedia.org/wiki/Gastrit%C4%83
Eu am gastrita fara helicobacter (o bacterie foarte periculoasa) si m`am imbolnavit de aprox. 1 an. Am facut gastrita din cauza mancarii, nu am mancat dimineata nu mancam mai nimic. sper ca te-am ajutat :* funda?
Activităţile zilnice numeroase, orele suplimentare petrecute la serviciu, dar şi stresul fac ca pe zi ce trece să aloci tot mai puţin timp meselor, iar asta îţi poate afecta sănătatea. Nutriţionistul Lygia Alexandrescu te învaţă ce trebuie să faci pentru a te hrăni corespunzător.
Într-o epocă a vitezei, mâncatul pe fugă a devenit un obicei pentru majoritatea persoanelor. Chiar dacă acest lucru are numai dezavantaje, mulţi continuă să ia micul dejun în timp ce se îmbracă, prânzul în timp ce trimit un email şi cina în timp ce se uită la televizor.
Mesele rapide afectează în primul rând digestia. Organismul are nevoie de sucurile gastrice produse de stomac pentru a demara procesul de digerare. Dacă înfuleci într-un timp record, aceste sucuri gastrice nu au timp să se producă şi te poţi alege cu gastrită sau ulcer. Iar asta nu e tot. "Mâncatul în grabă are efecte negative şi asupra greutăţii. Chiar dacă eşti stresat, ar trebui să te deconectezi de la probleme atunci când mănânci, pentru a nu te îngrăşa", e de părere nutriţionistul Lygia Alexandrescu.
Cei care nu reuşesc să savureze mâncarea nu îi vor da creierului timp suficient să primească semnalul de saţietate şi vor consuma mai mult. Pentru a echilibra alimentaţia, trebuie să mănânci mai puţin, mai divers şi mai încet.
Potrivit Lygiei Alexandrescu, soluţia este luarea meselor la ore fixe şi respectarea intervalelor orare pentru fiecare tip de masă. Dacă nu ai mâncat până la ora 10.00, poţi considera că ai sărit peste micul dejun. În principiu, între orele 12.00 şi 14.00 ar trebui să iei prânzul, atunci când reuşeşti să te deconectezi de toate sarcinile pe care le ai şi te poţi concentra asupra mâncării. În privinţa cinei, dacă nu vrei să te trezeşti a doua zi mai obosit( ă) decât te-ai culcat, trebuie să mănânci cu cel puţin două ore înainte să te bagi în pat.
De cele mai multe ori, mesele rapide conţin alimente nesănătoase. Înlocuieşte produsele de fast-food, chipsurile şi alunele prăjite cu fructe proaspete sau confiate, iaurt degresat sau o salată de ton.