Dus la medic, explicat situatia, acela da tratament, se ia trat cat zice medicul, trece treaba, se scoate trat si ramai bine.
Orice altceva poate fi cam inutil.
Fa asa cat mai repede daca vrei sa scapi.
Se numeste ajutor specializat. In primul rand trebuie facuta o vizita la psihiatrie pentru diagnostic si tratament adecvat iar apoi trebuie un gasit un terapeut pentru a lucra spre ameliorarea problemei.
din pacate majoritatea se cred prea buni, destepti si frumosi pentru a merge la psihiatrie.iar schimbare cu forta nu exista...asa ca raman singuri si anxiosi toata viata.
Din pacaten nu iti putem raspunde noi la intrebarile alea, trebuie sa urmezi pasii de mai sus si sa te tii de treaba.
O sa-ti dau 6 solutii acceptate de mai toata lumea, care au functionat si la mine. Citeste-ma pana la capat.
"Cum poți scăpa de sentimentul acela de neliniște și sufocare când te afli într-un colectiv și ești înconjurat zilnic de alte zeci de persoane?" Nu se naste niciunul cu abilitatea de a vorbi in public de a-si manifesta usor gandurile si sentimentele in public, nu se naste nieni invatat cu arta de a conversa si de a crea relatii. Astea le invatam experimentand inca de la gradinita, scoala, liceu, facultate, voluntariate, tabere, calatorii, locuri de munca. Esuand si incercand din nou. Prin a face un efort. Prin munca. Sa muncesti la abilitatile tale sa ti le dezvolti. Observandu-ti greselile si lucrand la abillitatile tale. Niciun om care nu a luat parte la activitati sociale, nu s-a trezit peste noapte ca a dobandit aceste calitati. Doar experimentand te poti rafina.
Tu acum se pare ca ai acea frica de penibil la un nivel foarte ridicat si de asemenea frica a fi criticat. Probabil ca atunci cand esti in jurul altor persoane, simti in gandul tau ca esti cumva inferior fata de ceilalti (din cauza infatisarii tale sau comunicarii sau abilitatilor precare) si asta te face sa te simti intr-un fel nedemn de ceilalti, nedemn de a sta laolalta cu ei. Ceea ce e o foarte mare exagerare. La asta trebuie sa lucrezi. Sa muti atentia de pe tine pe altceva. Tu acum esti foarte atent pe tine, mai exact pe lipsurile tale. Si de asta te simti paralizat/incapabil cand esti fata in fata cu ceilalti.
Ia-ti o luna, doua luni, trei luni, un an, doi ani, cat timp ai tu nevoie, si lucreaza la abilitatile tale - si chiar sa-ti dezvolti alte ailitati - exersand comunicarea cu ceilalti in diferite cadre formale si informale. Nu mai te gandi mereu la tine - caci de aici pleaca toate insecuritatile - incearca sa fii axat si mult mai serios fata de subiectul pe care il ai de spus mai degraba decat pe faptul cum il spui. Incearca sa fii axat mai mult pe subiectele de discutie, pe ce ai tu de oferit care e valoros, decat pe ce ceea ce ofera/spun/cred ceilalti, daca intelegi ce vreau sa zic. Din amalgamul tau de cunostinte adunate pana acum, si tu ai ceva de oferit celorlalti. Si tu ai subiecte de discutie, si tu ai pasiuni, si tu ai anumite skill-uri care le-ar fi de folos unora si ar vrea sa te asculte. De aceea, nu te mai subestima singur si incearca sa privesti mai obiectiv situatia.
Incearca sa ai un moment de luciditate cu tine si sa zici "Gata cu rusinea asta. Asta sunt eu si o sa zic ce am de zis. Cine ma asculta si ma intelege bine, cine nu, nu." Nu trebuie toata lumea sa te placa si de critici vei mai avea parte toata viata, ca noi toti ceilalti, de altfel, nimeni nu scapa de ele. Deci incearca sa nu iti mai fie frica de critici. Cand ti-e frica de critici si cand ti-e frica sa vorbesti, sa te manifesti in societate, e ca si cum te anulezi/deesfiintezi tu pe tine insuti, ca si cum iti iei singur scaunul de la masa unde stau ceilalti. Nu! De acum incolo accepta-te asa cum esti si spune "Asta sunt eu. O sa ma comport asa cum sunt eu, nu am motive sa imi fie rusine cu mine insumi" Si daca ai motive sa-ti fie rusine de tine insuti, atunci incearca sa te imbunatatesti.
1 - incearca sa ajungi la un prag de luciditate tu cu tine insuti - adica sa admiti cine esti, de unde vii, istoria ta, comportamentul tu, obiceiurile tale. Sa te accepti asa cum esti tu - sa zici "Da, asta sunt eu, nu am de ce sa tac in fata altora, nu am de ce sa fiu mai prejos ca ceilalti, asta e doar in mintea mea. Daca am ceva de zis, o sa fiu serios cu mine insumi, o sa ma iau mai in serios si o s-o zic." Ai vazut cum vorbesc oamenii bauti? Daca le atragi atentia sau ii critici ca vorbesc prea multe ei iti zic "Si ce? Eu tot o sa zic ce am de zis, lasa-ma-n pace sa traiesc" S-ar urca si pe o masa in fata oamenilor sa spuna ce au de zis, fiindca nu au inhibitii, devin foarte sinceri cu ei insisi si cu ceilalti. Asa trebuie sa devii si tu. Fara sa te ascunzi de lume printre gandurile tale, fara rusine, fara inhibitii. Ala esti, cu ala defilezi. Daca nu-ti place cu ce defilezi, daca vrei mai mult de la tine, atunci depune eforturi sa te imbunatatesti.
2 - sa iti placa subiectul de discutie, sa simti placere atunci cand discuti despre acel ceva in fata celorlalti. Ai vazut ca atunci cand un om vorbeste despre pasiunile sale sau despre animalutele sale sau despre familia sa, acel om zambeste si ii stralucesc ochii? Vorbeste cu placere si cu respect fata de acel ceva. Asa trebuie si tu sa faci. Cand intervine placerea la mijloc, scpai de inhibitii. Vorbesti din adancul sufletului tau.
3 - micile victorii castigate de tine - cand unui om i se recunoaste meritele, acel om CAPATA INCREDERE. Cand unui om i se spune o vorba buna, cand este respectat, cand i se multumeste, cand i se apreciaza munca, acel om simte ca eforturile lui au fost intelese si apreciate si capata incredere sa continue mai departe si sa fie in fiecare zi mai bun. Asa si cu tine - gandeste-te la momentele in care ai fost apreciat, laudat pentru ceva ce ai facut - gandeste-te la acele momente si spune-ti tie insuti ca MERITI! Meriti sa fii acolo si sa vorbesti, pentru ca iti meriti locul, meriti sa afle lumea ceea ce tu gandesti. Tu CONTEZI. Cand un om stie ca conteaza in acea schema de oameni, poate comunica liber si se poate chiar impune in discutie. Si cauta mereu sa faci o munca si mai buna, sa creezi ceva sau pur si simplu sa faci ceva care va atrage la un moment dat aprecierea celorlalti - la scoala ca inveti, la munca - ca iti faci treaba la timp si bine, in societate - ca-i ajuti pe ceilalti - un sfat bun aici ar fi sa te apuci de voluntariat. Cand faci ceva bine, in primul rand tu te simti mult mai bine cu tine insuti, incepi chiar tu sa te respecti pe tine insuti, si desigur si ceilalti vor incepe sa te aprecieze si vei capata curaj sa deschizi gura sa spui ce ai de spus.
4 - cand stii ca ai dreptate - cand stii ca ai dreptate, nu ar trebui sa taci. Ai vazut oamenii care stiu inauntrul lor ca au dreptate, ca nu se pot abtine sa nu spuna acel lucru? Il spun cu toata fiinta lor, pentru ca stiu in sinea lor ca au dreptate. Tu daca stii ce ceea ce urmeaza sa spui e logic, lucid, drept, corect, just si nu supara pe nimeni, n-ar trebui sa taci. Spune ce ai de spus fara inhibitii. Traieste.
5 - voluntariatul - cand incepi sa faci bine altora, ceilalti vad asta. Si incep sa te aprecieze ca te implici in societate si ca esti un tanar responsabil. Asa iti vei gasi si prieteni noi - spitale, camine de batrani, case de copii, copii bolnavi, festivaluri, teatre, scoli, cinema, filarmonici - sunt multe institutii din multe domenii care sunt gata sa te primeasca in echipa lor de voluntariat. Actionand pentru o cauza, iti vei gasi si curajul sa vorbesti, sa te manifesti printre ceilaliti si vei atrage respectul lor.
6 maturizarea care vine cu timpul - maturizandu-te, trecand de 20 de ani, 25, 30, vei invata sa vorbesti de la sine si intrebat si neintrebat, vei capata mai mult control de sine si iti vei intelege rolul tau printre ceilalti si ca si tu insemni ceva, pentru ca vei acumula experienta, abilitati, esecuri, victorii, vei acumula lectii de viata si o perspectiva mai serioasa asupra vietii. Acum esti mai tanar, mai inchis in tine, cu mai putin curaj de a pasi in lume. Odata cu varsta, vezi ca viata ta e limitata si ca trebuie sa actionezi, daca vrei sa obtii ceva de la viata.