Cum sprijini moral o persoana anorexica sau bulimica?

Anorexia nervosa poate fi foarte greu de tratat. Psihoterapia, examenele clinice periodice si ajustarea dietei sunt parti ale programului terapeutic in aceasta afectiune. Scopurile terapiei constau in restabilirea greutatii normale, corectarea tulburarilor metabolice consecutive malnutritiei, corectarea comportamentului alimentar distorsionat, prevenirea recaderilor prin rezolvarea problemelor psihice ale adolescentului si a problemelor din familia acestuia. Cooperarea intre medicii implicati in tratarea acestei afectiuni (nutritionisti, psihiatrii) este esentiala. Acestia trebuie sa fie experientati in tratarea tulburarilor legate de alimentatie. O persoana anorexica trebuie sa fie spitalizata in cazul in care boala prezinta complicatii, iar viata sa este in pericol.
Ii explici ca nu e prea grasa si speri ca te intelege!
Nu trebuie sa fortezi situatia! Devie mai rau!
Este foarte importanta cultura familiala si atat atitudinea parintilor, cat si a copilului. Unei adolescente slabe, sub limita normala, i se poate spune "vai ce draguta, ce finuta esti" si astfel i se poate intari simptomul. Copilul se obisnuieste sa fie in centrul atentiei atat timp cat i se spun aceste lucruri, insistandu-se pe ideea de fragilitate. Acest tip de probleme pornesc de la cultura familiala si apoi de la anturaj - cercul de la scoala. Cultura de grup este un factor pe care nu-l poti controla.

Bulimia si anorexia sunt de multe ori asociate cu probleme psihologice ce tin de control. Dorinta de a-ti controla corpul dincolo de limite, mai ales in contextul in care exista o presiune exterioara puternica sau un mediu familiar foarte sever, din care bolnavul simte ca nu poate sa evadeze.

Foarte important este ca orice persoana sa-si stabileasca o identitate proprie si sa nu se lase influentata excesiv de mult de cei din jur. Daca nu stii cum esti, daca te ghidezi numai in functie de ceilalti este normal sa ajungi la astfel de dezechilibre alimentare.

De obicei cazurile acestea se rezolva cu psihoterapie. E ca un cerc vicios. Conteaza foarte mult daca persoana cu probleme - anorexicul/bulimicul - are pe cineva aproape care o iubeste. Iubirea este extrordinara si da un echilibru problemelor. Foarte important pentru bulimic este sa-si constientizeze simptomele: sa vada care sunt orele la care mananca, care sunt cantitatile pe care le mananca, sa constientizeze ce mananca si de cate ori vomita; sa vada unde si cum poate interveni singur; sa o ia treptat si, cel mai semnificativ lucru este sa nu mai vomite.