Dacă ar fi sa muriți prin absurd într-o săptămână de la covid v-ar părea rău? Ce anume ați regreta de la viata? Dar dacă acest virus v-ar ucide mama ce ați face?

Abia astept, unde ma inscriu?!?

Când un om are o relație bună cu Dumnezeu, nu se va teme că se va îmbolnăvi, și nici că va muri după ce se va îmbolnăvi. Unde este credință adevărată nu poate exista și teamă.
Deci fie sănătoși, fie bolnavi, noi trebuie să ne încredem în Dumnezeu și vom fi liniștiți.
Încrederea în Dumnezeu nu ne garantează nici sănătatea și nici viața; ci ne va aduce și va menține pacea și liniștea în inimile noastre. Chiar bucuria. Rezultatul final va fi viața veșnică. Garanția vieții veșnice o reprezintă moartea Domnului Hristos.

Daca inteleg bine, ai vrut sa zici ca, aflu cu o saptamana inainte ca voi muri de virus (?).
In acest caz, inseamna ca am deja semne ca undeva am probleme care se agraveaza.
Daca sunt constient si lucid, atunci ma tratez repede sa nu-mi afecteze organele cronic-vulnerabile, sa ma relaxez si sa las organismului sa-si faca auto-apararea (in care-l si ajut).
Am inteles care sunt simptomele primare (pierderea mirosului si gustului, febra 38-39 grade C), si tratez problema cum am mai tratat si alta data: seara, inainte de culcare luat o aspirina cu ceai fierbinte si transpirat toata noaptea, invelit complet intr-o plapuma. Dimineata lins miere de albine, iar daca ma doare gatul, atunci lins o lingura de zahar imbibat cu petrol.
Aceasta metoda straveche a fost folosita si de bunicii mei, care au invatat-o de la cei care au trecut de "Gripa Spaniola" de dupa "Razboiul Mare" (Primul razboi mondial).
De altfel, imi amintesc ca, de cel putin doua ori am avut aceste simptome inainte, dar diferenta a fost ca atunci se numea "gripa".
Imi amintesc, de asemenea ca, in sezonul de gripa, aproape toti suflau in batiste in serie, tuseau, unii aveau si febra, dar in general le au trecut simptomele dupa cca. o saptamana, s-au vindecat. Si atunci au fost care au avut complicatii, daca aveau boli cronice agravate, iar unii au si murit.

Asta-i viata: se termina cu moartea. Daca nu de la un virus invizibil, atunci de la altceva. Dar nimeni nu traieste vesnic.

As regreta ca n-am fost multimiliardar.
Daca mi-ar ucide mama nu stiu ce as face, pana sa nu fiu in situatia aia nu pot spune.

Fa un exercițiu de imaginație ce ai face având în vedere și depresia pe care o ai și aceasta lovitura? Imaginează-ți ca de mâine în colo ' nu o mai vedea niciodată și ca camera unde stătea de regula e goala

Nu trebuie sa regreti nimic, greselile pe care le-ai facut au fost de la sine fara sa vrei, in acele momente nu puteai gandi si face altfel, nu puteai evita, nu ai ce regreta.

Eu zic ca m-as duce dupa ea clar de fapt.

100% te ai descurca, dacă te ai descurcat sa supraviețuiești atâția ani depresiei, dar ți ar fi tare greu o perioada 3-6 luni apoi ți ai revenii. Asa ziceam și eu ca, cand o sa moara ma voi sinucide și eu, pe naibii vad ca sunt relativ împăcat cu pierderea ei, eu am luptele mele mai degrabă cu singurătatea, mai ma enervează și tiuitul din urechi dar nu ca la început. Mai mult m-a afectat tiuitul decât moartea mamei.

Mda, nu stiu ce sa zic despre faptul ca nu te-a afectat asa tare moartea mamei.
Te descurci daca ai surse de venit, daca n-ai avea, atunci era buleala. Doar nu alegeai sa ajungi pe strazi.

Dacă nu aveam da, îmi puneam de mult capăt recunosc acest lucru.m-a afectat dar încerc sa trec peste.

Da, ai noroc ca ai venit de undeva, ca eu la asta ma refer de fapt.

Oricum trebuie sa ma angajez și dacă am și dacă nu am. Trebuie sa fac cumva sa ies din zona de confort

Pai cum te angajezi daca ti-e rau?! Inseamna ca nu ti-e destul de rau, altfel n-ai putea ca in primul rand n-ai mai vrea asta, deci inseamna ca ti-e mai bine.

Nu știu, o sa vad mâine cum ma simt. Azi vad ca sunt binedispus nu știu cum naaibii. Maine fac pariu ca din nou ma voi simți aiurea și dacă nu va fi asa înseamnă ca se întâmplă un miracol.

Sincer ma bucur de ce aud! Faptul ca te gandesti sa te angajezi spune f multe si anume ca esti mai bine, ca daca o zi ai fi asa si alta grav si asta continuu, nu te-ai mai fi gandit tu la angajare.
Nu poti face pariu ca nu sti ce se va intampla maine, poate o sa fie tot asa mai bine.

Ar fi șocant, suna absurd dar se întâmplă extrem de rar sa fiu ok. Vad ca tu ești singurul care ma înțelegi ăștia din familie nu înțeleg ca nu au avut am mai discutat asta, chestie e ca unii sunt și ignoranți și inculți.

Pai daca se intampla destul de rar sa fi bine cum de ai de gand sa te angajezi?! Inseamna ca nu e chiar asa zic eu, ca o angajare necesita 8-9 ore pe zi sa fi bine zilnic! Nu extrem de rar.
E o mica contradictie aici sincer.
Pai mie cand nu mi-e bine, nu ma mai intereseaza nimic, dar sa-mi arda de munca?! N-am chef sa vad un film dar ma duc la munca? Ar fi absurd.

Pai vreau la 4 ore, nu am șanse la 8 ore.s pun marfa pe raft

Pai si la 4 ore, ca sa faci asta zi de zi inseamna ca ti-e cat de cat si ca doresti sa faci asta! Doar faptul ca vrei asta, arata ca nu esti asa nasol, insusi faptul ca exista dorinta e semn bun.
Dar f bine, bravo, sa faci sa vedem cum iti este.

Pe mine mereu m-a plictisit, iritat sa fac acelasi lucru la comanda atatea ore, n-am reusit sa ma adaptez la un loc de munca, si daca ma pui sa fac un lucru care-mi place la comanda, devine aiurea, ma iau nervii, etc, ma simt bine liber sa fac ce vreau, cand vreau si cat vreau, cand ma simt mai bine am ce face de n-am timp sa le termin, nu duc lipsa de activitati.

Ai putea ca freelancer sa lucrezi, sau hacker nu te comanda nimeni. tu cred ca ai avea capabilitatea de a fi hacker dar nu cred ca te pasionează ca dacă te pasiona deja erai unul. Nici mie nu imi place sa mi se de a comanda mai ales când ești nou ești tratat cu superioritate de toți fraierii doar ca sunt ei mai vechi și în relații bune cu șeful. uneori unii dacă te vede mai prost încearcă sa te și saboteze.

Ca freelancer ca programator as putea insa zilele in care-s mai bine sunt putine, si cand le am prefer sa fac ce vreau, nu sa fiu constrans sa fac 8 ore ce vor aia, nu e pe mai putine ore, te comanda! Trebuie sa predai la timp lucrarea, nu e asa gata faci ce vrei cand vrei.
Sau dupamiaza dupa ora 17, 30 cand sunt ceva mai binisor prefer sa fac ce vreau eu, sa folosesc putinul timp cand sunt mai asa, sa fac ce-mi place, si oricum nu poti lucra asa cand ti-e bine, trebuie constant sa fi bine sa-ti faci treaba.

Nu-mi ajunge timpul crede-ma, am atatea de vazut la TV, atatea de facut in casa ca macar sa fiu eu mai bine cand sunt.
Nu stiu cum se plang altii ca se plictisesc.

Da, nici eu nu as putea lucra dacă nu as fi ok. de asta ma gândesc mai multe ori sa nu iau o decizie pripita fiindcă și depresia mea e de necontrolat, odată sunt cât de cât ok, odată ma rupe de abia ma dau jos din pat dar în ultima vreme mai rar. Dacă mergi și lucrezi forțat deși nu simți ți se accelerează depresia de te rupe, știu cum e, ca ma duceam în fabrica pe 3 schimburi da atunci nu aveam anxietate, dar stăteam prost cu banii și asta ma termina psihic când toți se duceau la czntina în fiecare pauza. Acum am de toate dar orice as face depresia mea e aproape la fel de deranjanta, nu ma lasă să îmi urnez visurile nu am deloc motivare, interes, și energie.

Pai de aia ma mir cum vrei sa te duci la lucru fie si 4 ore cand tu zici ca ai putine zile de bine, cum te duci zi de zi sa faci fata acolo plus drumul dus-intors?!
E f bine ce vrei, insa nu stiu cum o sa faci.

Nici eu nu am interes de mai nimic, merg asa din inertie, dar ca sa ma duc si la lucru ca sa-mi intretin suferinta, nici vorba, adica sa-mi fac mai tare rau.

Pai daca colegii tai se duceau la cantina tu de ce nu te duceai? Ca doar castigati cam toti la fel, deci aveai si tu bani cred.

Ei veneau cu bani la ei, eu ma duceam cu putini bani nu erau suficienți. Mai mulți bani dai pe mâncare decât primești salariu. Da, nu as putea, nu am nici o șansă, e devastatoare depresia, nu am capacitate de munca deocamdată. De fapt nu știu dacă o sa aleg sa mai supraviețuiesc fiindcă deja m-am saturat.de angajat e clar nu se mai pune problema, doar ți am zis ca nu durează mult clipele în care sunt ok și din nou revine numai o anxietate cronica se manifesta asa, îmi pot da 100 de diagnostice psihiatrii ca eu sunt convins 100% ca asta e depresie cronica.

Depresie cronica scuze.

Pai e depresie cronica, asta clar. Pai si medicii ti-ar da tot depresie diagnostic dupa simptomele care le ai.
Inseamna ca tu ai zis de angajare ieri doar asa ca erai mai bine pe moment.

Da, îmi era ok în acel moment.

Mda, e clar, si eu aveam tendinta sa incep chestii pe termen mai lung daca 1-2 zile eram putin mai okey, dar iluzie, ca nu eram pe termen lung okey.

Numai dacă facem transplant de cap vom scăpa de o asa depresie, vorbesc serios, evident nu avem cum sa facem, nu avem nici banii necesari dar e foarte complexa depresia degeaba se dau psihiatrii atotștiutori ca nu cred ca o înțeleg ei foarte bine, mecanismele ei, dacă cunoștea nu mai existau atâția depresivi care urmează tratament de 5 -10 ani și tot rău se simt.