De ce fac tensiune cand beau alcool

Alcoolul actioneaza asupra sistemului nervos ca un excitant, limitand progresiv capacitatea de reactie si de decizie a organismului. Consumat in cantitati mai mari, afecteaza ficatul(celulele hepatice sunt distruse si inlocuite cu celule adipoase), stomacul, functionalitatea rinichilor, si aparatul cardiovascular.
In timpul betiei, tensiunea creste, dar cand se vorbeste deja despre un consum constant de alcool, inima si intreaga ei activitate sunt dereglate.

Tensiunea arterială este forţa cu care sângele apasă pe pereţii arterelor prin care circulă. Tensiunea arterială se modifică frecvent în timpul unui ciclu arterial. Cea mai mare valoare a presiunii din cadrul ciclului, se numeşte TENSIUNE ARTERIALĂ SISTOLICĂ iar cea mai mică, TENSIUNE ARTERIALĂ DIASTOLICĂ. Ambele valori sunt necesare medicului pentru a stabili categoria în care se încadrează pacientul din punct de vedere al tensiunii arteriale.
Mulţi factori cum ar fi activităţile psihice, anxietatea, momentul din zi în care se efectuează măsurătoarea, pot influenţa valorile tensiunii arteriale. Acestea sunt de obicei mai scăzute dimineaţa şi mai ridicate spre seară, mai scăzute vara şi mai ridicate iarna.
Tensiunea arterială se măsoară în mmHg, prima valoare fiind a sistolei, iar a doua a diastolei.
De cele mai multe ori descoperiţi că sunteţi hipertensivi din simplă întâmplare. De obicei, hipertensivii se simt bine, excepţie făcând cazurile când apar creşteri bruşte ale presiunii şi de aici complicaţii. Acestea pot afecta inima, creierul sau alte organe importante, afectând grav starea generală de sănătate. Complicaţiile ce pot apare - care în unele cazuri sunt iremediabile - sunt mult mai dăunătoare decât hipertensiunea în sine.
Persoanele hipertensive ca şi cei care îşi înţeleg starea de sănătate, sunt avantajaţi. Ei sunt mai dispuşi să-şi efectueze controale periodice privind starea proprie de sănătate, să coopereze cu medicul privind stabilirea unei diete şi modificarea stilului de viaţă şi să-şi ia corect şi cu regularitate medicamentaţia. Toate acestea vor conduce la o îmbunătăţire imediată a stării de sănătate. Se speră că, printr-o mai bună înţelegere a hipertensiunii arteriale şi a modului cum se tratează, veţi contribui la îmbunătăţirea stării dumneavoastră de sănătate.

Factori de mediu care influenţează nivelurile tensiunii arteriale măsurate la domiciliu

Toate măsurările tensiunii arteriale, incluzând niveluile înregistrate la domiciliu, arată o variabilitate considerabilă în timp şi sunt influenţate de factori de mediu.

Clima şi anotimpul
În zonele temperate, aproape toţi indivizii au tensiunea arterială cu până la 5 mmHg mai mare iarna, decât vara.

Ora zilei
În studiile în care s-au făcut măsurări atât dimineaţa cât şi seara, valorile înregistrate seara tind să fie mai mari pentru SBP (cu aproximativ 3 mmHg) în timp ce pentru DBP nu există diferenţe semnificative. Valorile înregistrate după-amiaza pot fi cele mai ridicate din timpul zilei. Graficul modificărilor tensiunii arteriale pe parcursul unei zile variază considerabil între indivizi, depinzând de rutina lor zilnică.

Ziua din săptămână

Există puţine date de comparare a presiunilor înregistrate în zile nelucrătoare cu cele din zile lucrătoare. Un studiu în care s-a utilizat monitorizarea ambulatorie a arătat că tensiunea arterială înregistrată seara a fost considerabil mai mare când pacienţii au fost la lucru în ziua respectivă.

Mesele
Până la trei ore după terminarea unei mese, la oamenii tineri se constată o creştere a ritmului cardiac, o descreştere a DBP şi o mică modificare a SBP. La persoanele mai în vârstă poate apărea o descreştere pronunţată atât a SBP cât şi a DBP după luarea mesei.

Un studiu a comparat efectele unei mese cu ouă, pâine prăjită şi suc de portocale asupra vârstnicilor sănătoşi (media de vârstă de 82 de ani) şi asupra unui grup de referinţă de 35 de ani. Descreşterea medie a tensiunii arteriale după 30 până la 60 minute după masă a fost de 16/10 mmHg la oamenii în vârstă, dar de numai 4/3 mmHg (nesemnificativ) pentru grupul de referinţă.

Alcoolul
Consumarea băuturilor alcoolice poate creşte ritmul cardiac, cu efecte mici dar variabile pentru tensiunea arterială la indivizii normali. Schimbările variază de la o modificare nesemnificativă până la o creştere de 5/7 mmHg după o oră de la ingerarea de alcool în cantitate echivalentă cu ce se bea de obicei la masă (cum ar fi două pahare de vin). La pacienţii hipertensivi, tensiunea arterială a crescut, într-o oră de la consumarea alcoolului, la băutorii moderaţi (aceia care consumă între 7 şi 14 băuturi standard pe săptămână) cu aproximativ 10/4 mmHg, dar nu şi la băutorii ocazionali (care consumă între 0 şi 7 băutori standard pe săptămână). Studiile în cazul consumului prelungit de-a lungul mai multor zile arată de asemenea efecte variabile pentru normotensivi, cu creşteri mai consistente la hipertensivi.

Cofeina

Consumul de cafea creşte tensiunea arterială, dar nu şi ritmul cardiac. Tensiunea arterială creşte în 15 minute de la consumare, având maximul după aproximativ o oră, iar creşterea poate dura până la 3 ore. Creşterile tipice sunt între 5/9 mmHg şi 14/10 mmHg. Consumul de cafea decofeinizată produce schimbări mici sau deloc. Aceste modificări depind de nivelul obişnuit de ingerare de cofeină: la persoanele ce nu folosesc cofeina regulat, creşterile sunt mult mai mari decât la consumatorii constanţi (12/10 faţă de 4/2 mmHg). La oamenii în vârstă, creşterea tensiunii este mai mare decât la tineri. Cofeina are şi un efect suplimentar asupra reacţiei tensiunii arteriale faţă de stresul psihic: nivelurile absolute cele mai înalte ale tensiunii sunt obţinute după consumul de cofeină, dar creşterea tensiunii în timpul stresului nu este afectată.

Fumatul
Fumatul ţigărilor creşte atât ritmul cardiac cât şi tensiunea arterială. La subiecţii care au fost studiaţi în timp ce fumau în mediul ambiant obişnuit, tensiunea arterială a crescut cu aproximativ 11/5 mmHg, uneori precedată de o descreştere tranzitorie a tensiunii. Efectul asupra tensiunii arteriale se observă după câteva minute şi durează aproximativ 15 minute.

Schimbările au fost cantitativ similarela subiecţii normotensivi şi hipertensivi.

Cafeaua şi ţigările sunt adesea consumate în acelaşi timp, cea ce poate avea un efect interactiv.

Studiile arată că atunci când o ţigară este fumată concomitent cu consumarea unei cafele apare o creştere a tensiunii arteriale de aproximativ 10 mmHg, care se observă în mai puţin de cinci minute şi care este încă prezentă după două ore. Cafeaua consumată singură nu afectează tensiunea arterială mai mult de o oră de la consumare.

Vorbitul

Vorbitul este un puternic stimulator al tensiunii cu componente atât fizice cât şi psihologice.

Cititul cu voce tare provoacă o creştere imediată atât a DBP cât şi a SBP (cu aproximativ 10/7 mmHg la subiecţii normotensivi) şi a ritmului cardiac, cu o revenire imediată la valorile de bază odată cu reinstalarea tăcerii. Vorbirea rapidă produce o creştere mai mare decât vorbirea lentă, în timp ce cititul în gând nu are efect. Deoarece aceasta nu poate afecta pacienţii care utilizează un stetoscop pentru a-şi măsura tensiunea, poate fi relevant dacă un însoţitor face măsurările.

Stresul

Stresul emoţional poate produce creşteri însemnate ale tensiunii arteriale care durează mai mult decât stimulii iniţiali. Un studiu în care oamenilor li s-a cerut să-şi reamintească o situaţie care le-a produs supărare a arătat că aceasta putea creşte tensiunea arterială cu mai mult de 20 mmHg, rămânând ridicată cu mai mult de 10 mmHg după 15 minute.

Exerciţiul

Cu toate că tensiunea arterială creşte evident în timpul exerciţiilor fizice, ea revine rapid la nivelul de bază când exerciţiul s-a terminat şi poate exista o perioadă de câteva ore după o serie de exerciţii intense în timpul căreia tensiunea poate rămâne sub nivelul dinaintea exerciţiului, un fenomen denumit „hipotensiune post efort".

Nu fac