Dat fiind ca parintii nu au deloc grija de copil, i-ar fi mai bine institutionalizat. Copilul are sinddrom Prader-Wili, soarta lui e oricum petcetluita, are retard mental extrem de sever si nerecuperabil.
Institutionalizat=sa stea acolo cu anii, dat fiind faptul ca statul accepta foarte greu adoptii.
Nu va sta cu anii, copiii cu forme atat de severe de sindrom Prader-Willi nu depasesc varsta de 15-16 ani. Nu cred ca se pune problema adoptiei pentru un copil cu speranta de viata de viata atat de mica si retard atat de sever. ideea este ca in familie traia intr-o mizerie oarba, nedepasita de nici o institutie. Acest copil nu va fi institutionalizat intr-un camin obsinuit de copii, ci intr-un spital-camin pentru bolnavi cronici. Uitati cu totii ca are o boala genetica foarte foarte severa, care nu-i ofera nici o sansa la viata normala nici daca ar fi infiat de presedintele Americii.
În cazul în care aș fo avut un astfel de copil, nu aș fi ajuns în cazul de față, aș fi mers la medic de prima dată când am observat că depășete greutatea vârstei sale.
În cazul de față părinții au fost inconștienți și sunt de acord să îi decadă din drepturi.
Acel copil trebuie internat și tratat.
Eu prefer sa spun "decazut din obligatii". Ce drepturi are un parinte cu copilul lui, in afara de cele care sunt in acelasi timp, drepturi si obligatii?
Da e mult mai corect cum spui tu, oricum, părinții sunt inconștienți... trauma pe care a suferit-o, odată că este gras și a doua care urmează să fie datorită spitalizării sunt greu de descris.
Spitalizarea pe termen lung nu este deloc benefica. Nimanui. Nici bolnavului,nici statului, nici parintilor. Ar trebui sa urmeze un regim alimentar, dar cum parintii lui au o situatie financiara proasta, nu ii pot asigura ce ii trebuie. Nici in centrul de plasament, unde ratia de mancare e de 7 lei/zi/copil.
Bine ai venit în România
Sau chiar mai putin de atat (7 lei/zi/copil).
Și de ce suntem doar 3 oameni care discutăm despre asta... restul ce fac? Dorm? Sau nu le pasă?
Vezi de aceea spun că trăim în România și asta ne omoară tot timpul.
Buna!
Asa cum a spus si Azµre, daca parintii ar fi fost parinti constienti, nu s-ar fi ajuns in situatia aceasta, sau macar ar fi contactat medicul.
Si-ar fi pus macar un semn de intrebare la 50 de kg, sau macar 60.
Eu sunt de acord cu internarea intr-un spital.
Numai bine!
Da,dar nu pe termen lung (adica sa stea in spital cu anii). Este o experienta foarte traumatizanta pentru un copil.
Mulțumesc.
Pentru a lămuri și treaba cu spitalul. Cel mai bun și capabil spital pentru așa ceva este Spitalul Parhon din București, care este specializat pe Endocrinolgie! Toți cei care au fost acolo cu copii care au avut probleme fie de greutate fie că erau prea slabi sau probleme de creștere, acolo au găsit răspunsul, tratamentul și regimul special pentru acest tip de probleme.
Dar sa aiba 120 kg la 6 ani nu e o experienta traumatizanta?
Nu crezi ca e traumatizant sa fie respins de toti copii de varsta lui, sa nu se poata juca cu (,) copii de varsta lui, pentru ca imi imaginez ca la kg lui... orice efort fizic e imposibil.
Sa nu mai spunem de bolile la care e expus.Eu am spus doar punctul meu de vedere.
Sunt curioasa, tu ce ai face?
Ba da. Eu, personal, l-as fi dat spre adoptie. Daca eram in locul parintilor lui, fireste.
Ar fi o idee si asta, dar crezi ca asta nu ar fi inca o trauma?
Nu avem de unde sa stim peste ce va da daca va fi dat spre adoptie.
Dar oare daca va fi dat spre adoptie, responsabilii nu il vor duce tot la spital?
Dar daca nu a fost vina parintilor ( in totalitate ) si copilul are probleme cu glanda tiroida, ceea ce provoaca daca nu obezitate, masa corporala peste ponderea normala? Poate parintii nu sunt vinovati, iar daca sunt, sunt pentru ca nu s-au dus la un spital si/sau i-au dat copilului mancare foarte multa si nesanatoasa in ciuda presupusei probleme de sanatate a acestuia.Deci parintii nu trebuie chiar decazuti din drepturi, ci amendati usturator, plus obligati sa interneze copilul intr-un spital nu plasament ( unde nu va primi niciun ajutor sa isi revina la normal si sa se dezvolte armonios in continuare ) iar mai apoi sa fie dus la un nutritionist si la un psiholog.Plasamentul nu e solutia.Cel mai bine e ca de acum inainte sa ii fie supravegheata alimentatia, dupa ce slabeste sa faca sport, cursuri cu un psiholog (pentru ca e traumatizant) si sa manance sanatos + iubirea si suportul parintilor.Asta e solutia corecta chiar daca este sau nu vina parintilor/rudelor.
Trebuia sa se gaseasca cineva sa scrie despre acest subiect pe un site de socializare.pai crezi ca daca parintii lui ar fi trait cat de cat decent s-ar mai fi ajuns la asa ceva? Nu ai vazut cand a dat pe Romania TV,a aratat cum traieste aceasta familie,nu ai vazut in ce conditii mizere sta acest copil,ce mananca,crezi ca parintii lui nu ii vor binele, dar daca nu au cu ce sa-l ajute ce sa-i faca, s-au dus la medici dar nu au fost bagati ins eama din simplul motiv ca nu le-au dat spaga, ca asa e in Romania asta de **** daca te duci la spital pentru o problema trebuie sa ai bani in portofel, daca vrei sa apuci ziua de maine.
A mai fost din cate in amintesc un caz asemanator cu 3 copii frati acum 1 an parca, dar cantareau mult mai putin, dar s-a vazut ca parintii traiau decent, si intr-un final acei copii si-au revenit si duc o viata normala, asta ca sa faci o diferenta dintre cazul asta de acum si cel de anul trecut.