Sunt oameni care au avut esecuri in relatii, deceptii si au trait dezamagiri profunde.Sau poate au fost tradati de prieteni.Cuvantul "tradare" are o rezonanta ingrozitoare si intr-o lumea ca aceasta incapatanata si cruda, nu ne surprinde cand suntem raniti de dusmanii nostri, dar nimeni nu se asteapta sau nu isi doreste sa fie ranit de un prieten.De aceea, multi se izoleaza de oameni, refuza sa mai aiba incredere in cineva de teama sa nu fie raniti din nou si din nou...In momente ca acestea este foarte usor sa apelezi la alte procedee de incurajare :sa bei, sa mergi la spectacole, sa te refugiezi in literatura.etc.Unii oameni chiar incearca sa nu acorde prea mare atentie acestor probleme.Cred insa, ca toate situatiile dureroase trebuiesc infruntate, chiar daca nu insistam asupra lor. Oamenii au nevoie de puterea de a ierta si de iertare la randul lor-pentru a fi eliberati de amaraciune, de gandurile nepotrivite, de o inima impovarata.
Lipsa de incredere in oameni, porneste din conceptul de gandirea al omului, care nu are incredere, in primul rand, in persoana proprie. O alta cauza este aceea ca, persoana in cauza, a capatat o experienta negativa, in relatiile pe care le-a avut cu diferite persoane, pana in prezent si aceste experiente l-au facut sa creada ca, toti ceilalti oameni ar putea fi profitori, ori doar interesati de a mentine unele relatii fara ca la baza lor sa existe sentimente umane de intelegere, de prietenie, de devotament etc.
Frica de oameni poate fi declansata de o relatie tensionata in familie, de eventuale obstructii ori violente care i-au fost aplicate de adulti, atunci cand era copil si cand, sub nici o forma, nu putea controla situatia.
Frica de oameni mai poate fi indusa si de stirile din mass media unde sunt comunicate, zi de zi, situatii care fac referiri la violente si fapte abominabile care se intampla in tara si in lume, precum si de mutitudinea de filme ", asa zis de actiune", unde violentele sunt ridicate la rang de "arta" cinematografica. Desigur ca, sunt mult mai multe cauze, ce nu pot fi prezentate intr-un asemenea raspuns.
Cea de a treia problema ridicata in intrebare de ce oameni se ascund?, este legata de firea omului respectiv care fie ste introvertit si nu stie cum sa comunice, fie ii este rusine cu faptele sale si pentru ca, nu are incredere in el insusi, cel in cauza prefera sa se ascunda mereu, pentru a nu se strica eventual imaginea sa, in ochii celorlalti.
Nu cred ca avem de ce sa ne temem de oameni, in general, pentru ca marea lor majoritate sunt oameni normali, cu un comportament adecvat si care ne pot fi preteni sau cu care putem avea relatii inter umane, fara sa ni se intample nimic negativ ci, dimpotriva suntem surprinsi uneori cand gasim un cuvant bun, un ajutor, acolo chiar unde nu ne asteptam. De regula, fiecare pleaca de la sine, daca ai incderere in tine, in fortele tale, daca esti in stare sa te integrezi in societate, avand realtii cu colegii de scoala, de munca, cu vecinii, in general cu cei din jurul tau, daca poti sa actionezi si ai incredere in fortele tale, atunci si frica insuccesului si neincrederea si frica de oameni dispar, pentru ca iti dai seama ca nu poti sa traiesti izolat, ca ai nevoie sa ai incredere in cateva persoane, care iti pot fi prieteni, iti dai seama ca nu exista motive intemeiate pentru a te comporta ca un salbatic si a incerca sa traiesti singur, pentru ca, acest lucru are efect negativ asupra psihicului tau ca om, care are nevoie imperativa de comunicare.
Daca te temi de orice, de fapt ti-e frica de viata si in loc sa traiesti, vegetezi, lucru care nu-i recomandabil, pentru ca timpul trece, el este ireversibil si atunci cand ne vom trezi ca ne-am temut degeaba, suntem deja batrani si vom regreta ca viata nu ne-am trait-o asa cum ar fi trebuit, confruntandu-ne, zi de zi, cu tot ce apare si care este sarea si piperul trairilor noastre. Nu pregetati sa va confruntati cu viata, pentru ca veti risca sa pierdeti tocamai esenta ei. Aveti incredere in fortele voastre, straduiti-va sa faceti lucruri care sa va multumeasca pe voi insiva si de care sa puteti fi mandrii si atunci veti simti intr-adevar ca sunteti vii. Stiu ca nu este simplu, dar este incitant si simti ca esti viu si ca poti sa arzi, sa luminezi ca o torta si atunci de lumina ta profiti in primul rand tu, ca iti vezi mai clar calea, iar in al doilea rand cei din jurul tau, care se vor simti ocrotiti de tine. Aceasta poate fi o alta varianta a vietii neifricate si de care nu trebuie sa te ascunzi, sa traiesti in minciuna, sa te tarasti, in loc sa "zbori". Incercati un nou mod de abordare si efectul va fi sigur pozitiv.
Daca stai bine si te gandesti toti suntem neincrezatori fiindca din dorinta de a obtine ceva sau de a realiza ceva multi au calcat si pe cadavre numai sa reuseasca si de aceea mintind mereu oamenii isi pierd increderea in semenii lor, se ascund numai vor sa coopereze, le e teama ca cel care l-a inselat odata o va mai face de multe ori ...si iata frica de oameni ia amploare...
Neincrderea si implicit frica vin din experientele traite sau din educatia primita.
Este simplu:
Pentru ca omul prin natura lui este pervers si prefacut, o fiinta cu doua fete, iar acesta este neancrezator tocmai pentru ca la randul lui se asteapta ca cel din fata lui sa-i faca acelasi lucru pe care i-ar face(sau deja i-a facut) el acestuia...adica rau cu rau, neancredere cu neincredere...asa este omul fara Dumnezeu, instinctiv si primitiv in reactie si gandire, uitand ca in lume mai pot exista (si) cativa oameni care pot fi iubitori(dezinteresati) de aproape, sinceri, buni la suflet...chiar daca acestia pot fi numarati pe degete...
Privit din conteztul societatii si culturii actuale raspunsul dat de Anna este bun.
In acelasi timp, aceasta neincredere a avut un rol benefic de-a lungul mileniilor de civilizare a umanitatii.
In majoritatea timpului din cei peste 100. ooo de ani de civilizare a umanitatii omul a trait in triburi. In acest context orice persoana a unui trib rival era perceput ca dusman. A trata oamenii cu neincredere, mai ales pe cei care nu faceau parte din tribul tau era ceva benefic, te salva de la moarte.
Aceasta caracteristica cel mai probabil este mostenita prin ADN. Asta poate fi explicatia de ce copii mici (care n-au avut esecuri sau experiente dureroase) se tem de persoane straine.
Poate au secrete ce nu sunt demne de povestit Sau poate doar oameni ce au ramas cu sechele in vederea unor emotii cauzate de diferite persoane