In primul rand, ma bucur daca acum persoana respectiva se mentine abstinenta.In mod cert, acesta este un lucru pozitiv, poate cel mai important in momentul de fata in ceea ce priveste lucrurile pe care le poate face pentru a-si ajuta organismul.
In al doilea rand, da, simptomele in cazul dementei alcoolice si a encefalopatiei hepatice sunt similare, iar cauzele sunt aceleasi, de aceea este importanta o consultatie de specialitate, pentru a stabili incadrarea si pentru a face recomandarile potrivite in ceea ce priveste un posibil tratament, dar si modul in care cei apropiati i-ar putea fi de ajutor in aceste momente.
Ambele probleme sunt cauzate de toxicitatea produsa de alcool in decursul unei perioade indelungate. Diferenta este ca dementa alcoolica se refera strict la vatamarea conexiunilor cerebrale produse in mod direct de alcool, iar encefalopatia hepatica se refera la distrugerea partiala sau totala a conexiunilor cerebrale in mod indirect, datorata disfunctiilor produse de alcool la nivelul ficatului si a intestinelor in mod principal; aceste organe fiind incapabile de a mai procesa orice se ingera, in special alcoolul, au intoxicat creierul cu produsi toxici azotati.
Exista posibilitatea recuperarii partiale, dar depinde de mai multi factori daca "partial" in cazul lui inseamna 10% sau 60%.
Oricum, cu inaintarea in varsta, conexiunile cerebrale se mai distrug.In prezenta unei toxicitati ridicate, acest fenomen se amplifica si se accelereaza, iar conexiunile distruse total, nu se mai refac.Se poate incerca stoparea degradarii in continuare sau diminuarea acesteia.
Daca se va mentine abstinent si va urma o dieta sanatoasa, impreuna cu tratamentul adecvat, va putea sa se simta mai bine, ameliorand simptomele si incetinind degradarea totala a ficatului, astfel putand amana cat mai mult colapsul organelor.Cat de mult depinde de cat de avansata este ciroza si de vointa persoanei de a se mentine abstinenta, de a tine tratamentul recomandat si de a avea o alimentatie echilibrata.
Daca intre timp, exista si un donator voluntar in familie si se observa perseverenta in ceea ce priveste abstinenta si vointa persoanei de a duce o viata mai sanatoasa pe viitor, atunci acest lucru i-ar putea prelungi considerabil viata.
Mi-ar fi placut sa pot spune mai multe lucruri pozitive in acest caz, insa realitatea este ca persoanele in aceasta situatie, fara un donator, au o speranta de viata scurta din momentul diagnosticarii. Daca familia celui in cauza considera ca merita cu adevarat, iar medicii dau unda verde, un transplant i-ar putea tripla durata de viata estimata de specialisti dupa diagnosticare.
Chiar crezi ca raspunsul la o problema atat de serioasa va veni de pe un site? Singurii in masura sa se exprime pe aceasta tema sunt doctorii, si nici ei nu se vor pronunta fara sa supuna pacientul unor investigatii.
Sunt total de acord, deja avem programare la un specialist, totuși aș fi vrut să mai auzim o părere până atunci, poate de la niște persoane care au mai fost intr-o situație similară, să știm măcar la ce ne putem aștepta. În momentul de față suntem depășiți de situație și ne e foarte greu să îl controlăm.
Dementa alcoolica nu este o boala mintala propriu-zisa, fiind numita impropriu "dementa".
Aceasta apare in cazul consumului cronic de alcool in urma caruia exista o toxicitate crescuta la nivelul creierului, dar si o carenta de nutrienti si posibil disfunctii ale organelor.
Din pacate, nu stiu daca cineva v-ar putea sfatui in ceea ce priveste comportamentul fata de o persoana in aceasta situatie, deoarece vorbim de o persoana cu disfunctii (probabil temporare) la nivelul sinapselor cerebrale cauzate de toxicitate, deci de un comportament imprevizibil.
Ati putea discuta cu medicul varianta internarii nevoluntare, insa ma gandesc ca in situatia de fata, familia va dori sa incerce sa petreaca cat mai mult timp cu acea persoana, deci este destul de complicat.
Exista abstinenta in acest moment?
Persoana în cauză nu a mai consumat alcool de pe data de 20 mai (aproximativ o săptămână înainte de internare) iar de pe 26 iunie, când a fost realizată externarea, urmează o dietă sănătoasă bazată pe indicațiile medicului. Nu a refuzat niciodată să manance sau să se hidrateze, iar în momentele în care era lucid în proporție de 80%-90%, am discutat despre faptul că alcoolul l-a adus în situația asta și chiar a spus el că nu vrea să mai audă niciodată de el. -avea fobie de orice înseamnă spital, iar experiența asta a fost ca o traumă pentru el.
Credeți că funcțiile creierului o să-și revină? sau o să rămână așa până la finalul vieții, poate chiar mai rău.
Un alt diagnostic este "encefalopatie hepatică", și din câte am citit ar avea câteva simptome similare.
In primul rand, ma bucur daca acum persoana respectiva se mentine abstinenta.In mod cert, acesta este un lucru pozitiv, poate cel mai important in momentul de fata in ceea ce priveste lucrurile pe care le poate face pentru a-si ajuta organismul.
In al doilea rand, da, simptomele in cazul dementei alcoolice si a encefalopatiei hepatice sunt similare, iar cauzele sunt aceleasi, de aceea este importanta o consultatie de specialitate, pentru a stabili incadrarea si pentru a face recomandarile potrivite in ceea ce priveste un posibil tratament, dar si modul in care cei apropiati i-ar putea fi de ajutor in aceste momente.
Ambele probleme sunt cauzate de toxicitatea produsa de alcool in decursul unei perioade indelungate. Diferenta este ca dementa alcoolica se refera strict la vatamarea conexiunilor cerebrale produse in mod direct de alcool, iar encefalopatia hepatica se refera la distrugerea partiala sau totala a conexiunilor cerebrale in mod indirect, datorata disfunctiilor produse de alcool la nivelul ficatului si a intestinelor in mod principal; aceste organe fiind incapabile de a mai procesa orice se ingera, in special alcoolul, au intoxicat creierul cu produsi toxici azotati.
Exista posibilitatea recuperarii partiale, dar depinde de mai multi factori daca "partial" in cazul lui inseamna 10% sau 60%.
Oricum, cu inaintarea in varsta, conexiunile cerebrale se mai distrug.In prezenta unei toxicitati ridicate, acest fenomen se amplifica si se accelereaza, iar conexiunile distruse total, nu se mai refac.Se poate incerca stoparea degradarii in continuare sau diminuarea acesteia.
Daca se va mentine abstinent si va urma o dieta sanatoasa, impreuna cu tratamentul adecvat, va putea sa se simta mai bine, ameliorand simptomele si incetinind degradarea totala a ficatului, astfel putand amana cat mai mult colapsul organelor.Cat de mult depinde de cat de avansata este ciroza si de vointa persoanei de a se mentine abstinenta, de a tine tratamentul recomandat si de a avea o alimentatie echilibrata.
Daca intre timp, exista si un donator voluntar in familie si se observa perseverenta in ceea ce priveste abstinenta si vointa persoanei de a duce o viata mai sanatoasa pe viitor, atunci acest lucru i-ar putea prelungi considerabil viata.
Mi-ar fi placut sa pot spune mai multe lucruri pozitive in acest caz, insa realitatea este ca persoanele in aceasta situatie, fara un donator, au o speranta de viata scurta din momentul diagnosticarii. Daca familia celui in cauza considera ca merita cu adevarat, iar medicii dau unda verde, un transplant i-ar putea tripla durata de viata estimata de specialisti dupa diagnosticare.
Posibil sa fi intrrvenit stari cauzate de sevraj. Cel mai bine va poate explica un medic gastroenterolog.
Stiu ca este dureros sa vezi un membru al familiei in starea aceasta insa trebuie sa va obisnuiti cu ideea ca drumul spre partea cealalta a inceput...
Asa incat incercati pe cat posibil sa va intaririti sufleteste pentru ce va urma.
Multa sanatate si putere sa treceti peste va urez!
abanos întreabă: