Este normal să fie aer în perfuzie?
Adică pe furtun?
Deci avem punga, furtunul și pe furtun nu este decât clorura de sodiu ci mai sunt și 8 locuri cu aer, nu bule ci locuri întinse pe furtun?
Am fost transportat de la Mizil la Ploiești și pe drum asistenta mi-a pus doua perfuzii și când i-am spus de perfuzii că au aer a spus :"Stai liniștit că nu mori de la puțin aer ", asistenta era de la Spitalul Județean Ploiești.
Este rău dacă mi-a intrat aer în vene?!?

1 nu ți-a "intrat aer în vene"
2 "Stai liniștit că nu mori de la puțin aer " - foarte fals!

Aerul ăla rămâne acolo.
Nu pățești nimic...doar dai colțul și te trec ăștia la covid

Daca nu exista bule de aer in partea de jos a furtunului, la intrarea lichidului in acul infipt in vena nu se întâmpla nimic. Si eu cred ca e nevoie de putin aer care se ridica deasupra lichidului din furtun pentru buna funcționare a perfuziei. Nu stiu sa explic, dar dau un singur exemplu pentru a putea sa înțelegeți. Am apa de la retea si un robinet in curte. Când vine iarna golesc țeavă de la robinet de apa ca sa nu înghețe. Am in cămin un robinet pentru asta. Daca robinetul de afara este închis, pot deșuruba robinetul din cămin la maxim ca apa nu se scurge. Daca deschid robinetul de afara atunci se scurge toată apa de pe țeavă. Cam in genul acesta este explicația si cu perfuzia.

Stai linistit acum, dar pe viitor sa nu lasi pe nimeni sa mai faca asa ceva, trebuie aerisit tot furtunul, de către lichid.
Sanatate numai bine

Salut naftaniulian

Aceasta afectiune poarta numele de embolie gazoana si uneori emboliile sunt mici si nu blocheaza venele sau arterele. Acestea se disipeaza in general in fluxul sanguin si nu provoaca probleme.

Embolia se referă la obstrucția vasculară cauzată de un material, numit embol sau embolus, transportat de sângele circulant. În funcție de diverse caracteristici, embolii pot fi clasificați în emboli endogeni (tromb, fragmente de tromb, lichid amniotic, fragmente tisulare) sau exogeni (aer, corpi străini), septici sau aseptici, solizi (trombi, fragmente tisulare), lichizi (lichid amniotic, grăsimi lichide) sau emboli gazoși.


Formă particulară a emboliei, embolia gazoasă se produce prin pătrunderea de aer sau gaze (O2, N2) în vase sau cord, în timpul unor intervenții chirurgicale, puncții intrapleurale, intraperitoneale, pneumotorax etc., fiind însoțită o morbiditate și o mortalitate destul de mare.

Factorii care determină morbiditatea și mortalitatea emboliei gazoase sunt reprezentați de:

rata de acumulare a aerului în vase;
cantitatea de aer pătrunsă în vase – experimental s-a demonstrat că un volum mai mare de 50 de ml provoacă hipotensiune și tulburări de ritm, iar un volum de 200-300 de ml conduce către exitus
poziția pacientului în timpul producerii emboliei.

In functie de cantitatea de aer patrunsa, nivelul de oxigen din sange va scadea. (insuficienta cardiaca)