Funda pentru cine imi spune cum sa provoc lesinul! Rog seriozitate

Leşinul apare atunci când creierul nu primeşte o cantitate suficientă de oxigen, lucru cauzat de o reducere neaşteptată a fluxului sangvin la nivelul creierului. Prin leşin se produce o scurtă pierdere a cunoştinţei, urmată de o revenire de obicei rapidă.



Cauzele apariţiei leşinului
Din punct de vedere fiziologic, leşinul este produs de o reducere subită a cantităţii de sânge la nivelul creierului sub nivelul necesarului acestuia. Astfel, la creier nu mai ajung zahărul şi celelalte substanţe nutritive necesare funcţionării acestuia.
Din punct de vedere al cauzelor care duc la această scădere a aportului de sânge la creier putem discuta mai pe larg, aceste cauze fiind variate. Unul din primele cauze pe care le putem enumera este şocul puternic. Acesta se poate produce la aflarea unei veşti proaste sau la asistarea la un eveniment foarte neplăcut. Şocul produce o modificare bruscă a tensiunii arteriale care va avea implicaţii directe asupra aportului de sânge spre creier, producând astfel leşinul.
Persoanele care suferă crize de anxietate sunt deseori expuse la leşin din cauza creşterii frecvenţei respiraţiei (hiperventiaţie) care duce la scăderea oxigenului în sânge. Alte boli sau probleme medicale ce pot provoca leşinuri sunt anemia gravă, scăderea zahărului în sânge, diabetul necontrolat şi bolile cardio-vasculare.
Şi atunci când stăm prea mult timp în picioare putem să avem stări de leşin deoarece venele picioarelor se umflă atrăgând o cantitate foarte mare de sânge, astfel încât creierul va "beneficia" doar de un flux sangvin redus. Un exemplu în acest caz sunt chiar unii medici (ce ironie, nu-i aşa?!), şi anume chirurgii care stau în picioare ore în şir în sala de operaţie.



Cum prevenim leşinul?
De multe ori înainte de a leşina pacientul simte câteva senzaţii neplăcute care îl pot avertiza, şi anume senzaţii de greaţă, ameţeală, transpiraţie lipicioasă, paloare, greutate la respiraţie, tremur, căscat repetat, sufocare sau fierbinţeală.
Cunoscând aceste semne putem să prevenim leşinul luând măsurile cuvenite. În primul rând, dacă simţiţi că leşinaţi este important să echilibrăm fluxul sangvin spre creier. Pentru aceasta aşezaţi-vă imediat pe un scaun şi, aplecându-vă în faţă, aduceţi capul la nivelul inimii, sprijinindu-l pe genunchi.
Dacă ştiţi că aveţi probleme cu anxietatea sau sunteţi frecvent expus la stres este important să vă controlaţi şi să vă monitorizaţi respiraţia astfel încât să preveniţi hiperventilaţia. Puteţi face în acest sens exerciţii de respiraţie lentă şi profundă.
Dacă vă număraţi printre persoanele care stau mult timp în picioare aveţi grijă să vă stimulaţi circulaţia de la nivelul membrelor inferioare. Balansaţi corpul în faţă şi în spate stând pe călcâie şi pe articulaţiile degetelor sau puteţi pune în mişcare sângele contractând şi relaxând în mod repetat şi succesiv muşchii gambelor.
Nu în ultimul rând, pentru a preveni apariţia stărilor de leşin trebuie să respectaţi o dietă echilibrată, atât din punct de vedere al alimentelor consumate, cât şi din cel al regularităţii meselor. Mâncaţi multe fibre şi limitaţi consumul de carbohidraţi rafinaţi (zahăr, făină etc.) deoarece o astfel de alimentaţie protejează pancreasul şi face ca nivelul zahărului în sânge să fie menţinut la cote normale (pancreasul secretă hormonul insulină care controlează nivelul glicemiei).


Primul ajutor în cazul leşinului
Primul lucru care trebuie făcut atunci când o persoană leşină este să verificăm dacă acesta respiră normal şi nu a suferit vreun traumatism serios. În cazul în care bănuiţi sau aţi observat o posibilă lezare sau afectare a coloanei vertebrale nu mişcaţi din loc bolnavul. Dacă pacientul nu are aceste probleme atunci asiguraţi-i suficient aer desfăcându-i hainele care strâng şi ridicându-i picioarele deasupra nivelul inimii şi a capului (ca în imagine) pentru a favoriza circulaţia sângelui spre creier.
Dacă după un minut după leşin bolnavul nu şi-a revenit asiguraţi-vă în continuare că acesta respiră bine. Înclinaţi-i capul înspre înapoi pentru a-i menţine deschise căile respiratorii
Continuaţi apoi manevrele de stabilizare a bonavului, având mereu în vedere respiraţia acestuia. Aşezaţi-vă în genunchi lângă persoana leşinată şi începeţi să o rotiţi în poziţie laterală, aşa-numita "poziţie de recuperare". Puneţi-i mâna sub cap, îndoiţi-i piciorul astfel încât să se sprijine în el şi ridicaţi-i uşor bărbia pentru a-i facilita respiraţia.


fundita? cu toate ca nu merit