Hei TPU,
1. mă confrunt și eu cu o problemă, simt că nu pot ieși din casă ca să merg la o programare la un medic. Mă simt ca dracu și mintea mea se gândește doar la ce o să spună vecinii când o să mă duc la mașină (știu că pare aberant, dar mintea mea așa gândește în acest moment) cum mașina nici măcar nu e în spatele blocului mai ferită sau măcar în drept cu blocul, e vizavi de blocul meu și eu de când lucrez, m-am obișnuit că vin după amiază de la școală și după nu prea mai ies din casă sau noaptea dacă e pentru urgențe, și mi-e teamă să nu mă vadă vecinii mei, până acum zic eu, am reușit să stau destul de anonimă pe aici. Dar ideea că trebuie să ies ziua în amiaza mare în văzul tuturor ca să mă duc la mașină mă terorizează, uneori mai am feeling-ul ăsta și dimineața când plec la work, dar dimineața mă bazez pe faptul că e lumea mai somnoroasă și nu ne observăm unii pe alții. Ideea este că anxietatea mea socială acum este legată mai mult de mașină decât de mersul pe jos. Ceea ce vreau să spun este că dacă merg pe jos, îmi bag căștile în urechi și gata, uit de lume, dar când mă duc la mașina care oricum nu e chiar lângă scară, mă apucă toate nebuniile, mă anxietează crunt, mă simt paranoică, am impresia că lumea râde de mine mereu că gen "ia uite-o și p-aia, a luat și ea permisul, acum se duce numai cu mașina. Ăhhh, mai conduce și aia". Nu știu, mă încearcă multe stări.
Asta ar fi prima problemă.
2. A doua e faptul că trebuie să merg cu mașina în alt județ și trebuie să traversez astfel tot județul meu aproape, dar mă simt iar ca dracu, deoarece după toate accidentele nu mă mai simt ok să conduc, dacă o să fac iar accident mai și ninge, dar faza este că dacă nu mă duc la medic, mă voi simți și mai ratată, mă voi simți că nu am reușit să bifez la dracu, ceva atât de simplu, precum mersul la o programare. Dar chiar așa mă simt în acest moment ca ultimul om și nu înțeleg de ce? Deoarece în ultimul timp chiar îmi mergea bine totul. Dar mă simt ca dracu.
3. Voi ce faceți când nu reușiți să ieșiți din casă? Ce vă spuneți ca până la urmă să reușiți? Dacă nu reușiți în final, vă blamați, e un minus pentru voi?
4. Mai sunt pe aici și oameni cu anxietate socială așa de ieșită din comun sau cu gânduri compulsive că "ce o să creadă lumea?" Cum reușiți totuși să vă faceți treaba din societate?
5. Nu am chef de glume, chiar mă confrunt cu stările astea și chiar aș vrea un sfat ok. Știu și că sfatul oricum nu mă va ajuta, aici e clar că eu trebuie să mă ajut, dar nu știu cum 
uneori vreau doar să fug de tot ce înseamnă viață și chestiile ei.
Deci tragem linia si presupunem ca gata esti din lume ai devenit populara si primarul zonei. Controlezi perimetrul asa ca un caine care isi traseaza spatiul.
Nu o sa gasesti fericirea. Eu cand am incercare sa fiu din lume si sa fiu prieten cu ea, am avut doar obstacole. Eram comercial si tot timpul era unu care ma invidia si chiar mi-a spus ca eu eram in tot. Pentru ca eu l-am intrebat ce are cu mine si el mi-a spus asa. Ca sunt peste tot si in tot.
Cand eram din lume saream garduri de 6 metri ca sa ajunga la obiectiv, vorbeam cu femeile de serviciu ca sa imi implinesc obiectivul. Trebuia sa imi fac drum si sa trec prin mijlocul multimii, etc. De aceea nu este buna nici extrovertirea asta, trebuie o cale de mijloc. Pentru ca incidenta sociala este inminenta. Iar ca sa fii asa deschis vei avea multi dusmani care se vor simti deranjati, lasati in umbra, etc. Deci trebuie prudenta ca sa nu iti atragi raúl asupra ta. Nici prea discreta insa nici prea tímida. Eu cand merg la magazin si vad vanzatoarele ca se uita la seful lor si ii cauta aprobarea sau pedeapsa si dupa aceea decid si delibereaza sa faca un lucru corect le detest. Pe mine ma intereseaza cum vede Iisus si caut aprobarea Lui nu depind sau fac ceva doar pentru omul pamantean. Multi se numesc globalisti insa la o adica au valorile nationale, isi cauta propiul interés, nu ii intereseaza pe ei europa. Ceea ce spun eu aici nu vreau sa o iei drept referinta, mai bine ceri indrumare de la altcineva. Cauta cheia de la altcineva ca eu nu o am. Vezi A Man Called Otto cu Tom Hanks insa nu recomand stilistica argumentului. Pentru ca de-a lungul timpului literatura a suferit schimbari iar astea nu sunt tocmai bune. Daca intri in lógica lor iti formezi conceptia aceea. Insa trebuie citit si John Keats sau Tomas Moro care au alt stil si surprind si partile negative.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Fara suparare dar se pare ca problema ta nu are rezolvare pe TPU, citind si alte intrebari postate de tine.
RăspundeDaca psihologul nu a putut să o ajute atunci nu are de ales decât a merge la psihiatru,nu e o rușine. Oricum nu merge ce i se spune aici că și ea știe ce să facă,e o frica care te rupe și nu o poți controla,că atunci când apare frica data de boala evident mai tare tine cont de ce părere își face părerea celor din jur și atunci anxietatea și mai rău creste in intensitate,e lovită din toate direcțiile,de la creier provine chestia asta și de la traume și lipsa totala de încredere,nimeni nu ar vrea să aibă anxietate sa se gândească ce părere își fac oamenii de ei și totuși boala e boala te calca ea in picioare nu tu pe ea,știe ea sunt sigur exact ce sa facă dar daca ipotetic se va râde de ea și va fi judecată nu o sa mai iasă cu lunile din casă,la noi exista varianta asta că oamenii sunt foarte needucați,pe dincolo în țările civilizate lumea nu te judeca orice ai avea,nu râde de tine,nu te arată cu degetul,își văd de treaba lor și nu îi interesează de ce nu se însoară/mărită ăla/aia și să îi judecă, sau că ăla nu lucrează, de asta ajungem la anxietate deoarece trăim într-o țară de primitivi, nici nu ai idee cat de inapoiati suntem, mă mir cum de mai ne suporta pământul ăsta.
Răspunde La generatia de azi, anxietatea asta ori s-a inmultit ori nu cunosc acest termen. Ca la unii fimoza. Stia bunicul acum 80 de ani ce e aia. Facea copii si atat. Dar ca sa iti fie teama ca te vad vecinii, asta este o problema. Am citit si cateva intrebari de ale ei.
Presupui multe chestii.
Daca e de la o trauma, se poate rezolva.
Daca e o boala neurologica, poate nu.
Dar frica, fobia, anxietatea nu tind sa fie boli neurologice.
Nu pare că are schizofrenie, sau altceva care sa producă halucinații înspăimântătoare. Deci, are motiv sa fie optimista.
Boala bro generează teama de la sine,așa cum și cancerul te nenorocește,nu ar vrea ea sa ii fie frica și sunt sigur că nu e fricoasa că dacă era nu mai mergea la lucru,e lucru mare sa mergi la lucru cu o boala atât de urâtă,nici schizofrenia nu produce atâta suferită precum produce acesta tulburare de anxietate,nevroza ce o fi! De mine sa ras când aveam mutră de speriat de la anxietate,suntem un popor nu mai zic cum,tot raul îl merităm și toate suferințele cumplite la cat de rai suntem,eu sunt sigur că sa ras de fizicul ei și a fost judecată în trecut. E vorba de selecția naturală,unii sunt luați de prosti in derâdere alții sunt norocoși și nu au nimeni nimic cu ei,bunicul tău nu a avut parte de idioți ca acum,lumea în loc să devină mai civilizata la noi ea se tâmpește.
E și din cauza că se sta exagerat de mult în casă și pe net, Tiktok,Facebook,dar în mare copiii au mai mult de suferit,un adult daca se confruntă cu anxietate ori a fost victima bullying-ului ori era predispus genetic sa aibă anxietate,nici nu conta mediul și ce stil bun de viață avea la o scânteie se declanșa boala. Are foarte multe cauze bolile astea psihice, poate fi chiar și de la glanda tiroida, de la hipotiroidism, hipotiroidie, boli autoimune ale glandei tiroide
Tocmai că ăștia cu schizofrenie daca își ia tratamentul la zi sunt funcționali,dar asta are rezistenta la tratamente și persoana în cauză nu reușește să scape de ea. Nu toate traumele se pot rezolva,nu când e prea tardiv și e bine înrădăcinată în subconștient,in minte,drept și prin urmare unii de la traume au înnebunit complet,sau nu au mai fost niciodată la fel cum erau,unii au amuțit complet deși s-au dus la psiholog. Eu nu fac presupuneri cunosc psihologia mai mult decât te cunoști tu pe tine însuți,știu perfect despre ce vorbesc mai mult decat te duce pe tine mintea. Sunt multi oameni care au fobie sociala și nici cu psiholog in ani de zile nu și-au revenit,sunt cu schizo care sunt perfect funcționali daca își i-au tratamentul la zi,nimic nu e mai rău decât o boala care îți distruge și prezentul și viitorul,bolile psihice așa cum habar nu ai și crede-mă că nu ai, ești copil de mingi, au rezistenta până și la cele mai puternice tratamente moderne, daca alea nu ajuta un psiholog nici atât, că unele sunt atât de severe că tratamentul si psihoterapia nu ajuta deloc, chiar sunt useri pe aici care s-au plâns că merg de ani de zile la psiholog cu anxietate sociala și nu îi ajutase deloc, și bani pierduți și timp pierdut și la fel de bolnavi.
Sunt anxietăți care sunt mai ușoare și anxietăți care te fac total nefuncțional,invalidante,alea mai ușoare se pot trata așa este, dar astea cronice și severe nu mai au ce sa faci decât să le tratezi nu se mai pot vindeca, asta orice psihiatru bun va poate spune, dar nu va spune adevărul că sa nu va inducă o stare de panica și mai horror nu sunt prosti, așa se întâmplă cand ești indiferent cu bolile astea și te duci tardiv la medici.
Cand faci de genul "cunosc psihologia mai mult decât te cunoști tu pe tine însuți, știu perfect despre ce vorbesc mai mult decat te duce pe tine mintea."...
Deja ai iesit din joc. Nu te mai ia nimeni in serios.
Iti explic si de ce. Un om capabil cognitiv, erudit, intelept si sincer cunoaste limitele gandirii. Pt acei oameni nu exista certitudine, ci doar posibilitatea ca un anumit fel de a gandi o problema un model bun de a o descrie si gestiona. Aici un "model" înseamnă ca ai un set de idei structurate in asa maniera incat sa poata, împreună, reprezenta o parte din realitate.
In schimb, cei ce cred cu desăvârșire într-o idee încât nu pot vedea alternative, nu sunt considerati asa. Mai mult, cei ce se lauda ca "au dreptate absoluta ei si restul sunt prosti" sunt considerati in cel mai bun caz imaturi, dar de regula se zice ca au un defect cognitiv si la caracter.
Nu exista alternative la boli psihice cronice, vorbești în necunoștință de cauză și ești total depășit, mai bine nu raspundeai că filosof rămâneai.Nu este o idee ci realitatea, știe acest lucru și un user de calibru de pe TPU care e psihiatru,nu ii dau numele,bolile psihice se tratează nu se pot vindeca. Pe TPU sunt anumiți useri care au postat întrebări că nici un psiholog nu i-au ajutat,și s-au dus ani de zile,de ce nu au putut? Fiindcă s-au dus prea târziu,întâi tratezi medicamentos și după mergi la un psihoterapeut,dar când o faci prea târziu când boala ajunge in stadiu cronic nu mai poți decât să le tratezi sa fii ok,dar ele mereu vor avea recurente la stres major,traume, șocuri, factori externi care produce stres prelungit. Se pare că nu ești capabil să înțelegi adevarul și nu niste idei, ești neofit in psihologie, răspunsurile tale dovedesc acest lucru.
Tu răspunde la ceva ce deții controlul și ai cunostinte nu la lucruri care te depășesc intelectual. O zi buna.
Totusi, atât de depășit sunt, incat nu as face ca tine: sa dau un diagnostic ca si cum as fi eu expertul, doar citind niste texte.
Mai bine nu ai face asta.
Chiar ești și novice. Toate bolile psihice daca in ani de zile nu au fost tratate și vindecate ajung in stadiu cronic, dar prostii că tine nu pot înțelege un lucru atât de simplu, fel ca celaltate boli este sunt in stadiu inițial acut și pot fi vindecate, daca nu au fost tratate sub nici o forma ele evoluează în stadiu cronic, așa și bolile psihice care au rezistenta la tratament și la psiholog. Vezi prostule care ești ca floareasoarelui26 este medic psihiatru și îți poate comfirma, am mai văzut naivi dar că ține în viața mea, deși ești aparent analfabet funcțional înca continui sa măcăi, și culmea nu ai venit cu nici un argument plauzibil. Eu nu am dat diagnostic dar se subînțelege de la sine e logic când o boala a fost netatata in ani de zile și continuă să producă suferințe că e cronica. Tu nici măcar nu ști ce e anxietatea și vi cu baliverne de la colțul străzii, eu nu te pot lua în serios și nici alții care au studiat problemele astea, tu pe lângă ce ești prost mai și semnalizezi scuze că îți spun asta dar ești prost bata.
Bine mai, fie ca tine. ¯\_ (ツ)_/¯
Întreab-o pe userul floareasoarelui26 că e psihiatru și dacă eu am greșit cu ceva îmi șterg singur contul,dar daca am dreptate încearcă să reflectezi asupra proprilor convingeri și idei eronate care nu au la baza nici un adevăr,nu îți cer să îți ceri scuze doar să nu mai fii atât de ignorant,pai tu contrazici un om care ani de zile a studiat acest lucru. Daca ea are așa ceva de ani de zile anxietatea ei clar este cronica,o sa aibă și rezistența la munte tratamente,greu va găsi unul potrivit,chiar poate incerca și o sa îmi de-a dreptate singura. Sa dus la psiholog că să vezi și nu ajutat-o deloc ce spui de asta? Nu merita sa îmi bat capul cu tine,uite eu de exemplu la categoria auto nu răspund că știu că sunt praf,nu îmi plac mașinile așa că nu răspund că știu că dacă raspund scriu numai inepții cum ai scris de altfel tu aici,raspund unde am cunoștințe. Eu mi-am făcut cont sa le spun oamenilor adevărul nu sa ii mint frumos și să îi induc in eroare și să primesc funda. Când ai cunostinte deja ști care sunt urmările. Daca ai prurigo și e in stadiu acut nu faci nimic ani de zile bune pai care crezi că va fi diagnostic domnule inspector? Va fii prurigo cronic,cine e de vina pentru acest lucru? Noi că am fost indiferenți și nu ne-am dus la doctor când trebuia.
Uită-te la cazul lui Robin Williams crezi că nu s-a dus la psiholog fiind miliardar? Nu a mai putut să scape de depresie că și el s-a dus prea târziu,in final a cedat și s-a sinucis,un om cu familie și cu faima cu renume,cu așa ceva toata viața trebuie sa lupți fiindcă creierul tau nu va mai fi niciodată la fel,capeți o vulnerabilitate de nedescris,la orice stres major,soc,trauma supărări excesive de lunga durata recazi chiar daca inițial ești ok și nu prezinți simptome ele revin la factori de stres,orice ai face și la oricati medici te-ai duce vulnerabilitatea aceea genetica nu o poți înlătură nu exista tratament pentru așa ceva,aia e cauza recurentei și faptul că nu mai poți sa vindeci o boala psihica, creierul tau nu va mai fii niciodată la fel cum era inițial, faci ședințe de desensibilizare, ajuta, dar tot ramai vulnerabil ca unul sănătos tun la psihic nu o sa mai devii, e un lucru cert.
Așa că nu ea e de vina că o interesează oamenii ci asa se manifesta boala ea nu ar vrea sa se gândească la orice prost care poate sa o judece.
Nu vă mai certați, vă rog frumos, Fanta ai dreptate cu multe de psihologie și pe anxietate, deoarece și eu cunosc psihologia așa că știu să spun când unul spune adevărul sau nu. Deși recunosc că nu am citit chiar tot ce a zis Carevaescu pentru a spune exact dacă a spus ceva corect sau greșit, și eu sunt fană citit tot și ba chiar încercat să văd din n unghiuri, dar acum mi-e greu și să mă adun să mă întorc acasă, dacă mai stau pe aici acum o fac doar ca să evit bucureștenii, deoarece am aflat azi că am clar două orașe cărora le-aș pune foc, bă foc, dacă tot nu mă lasă karma să mă duc la psihiatru, barem să devin nebună, deci atât vă spun dacă sunteți pe aici din București și luați foc, căutați-mă, la dracu, orașului meu și Bucureștiului pun foc. Vă pun foc. 
Normal că am dreptate,odata ce îmbolnăvești psihic și durează al dracu de mult capeți o vulnerabilitate,devii mai sensibil,acest lucru nimeni nu îl poate remedia,toată viața te vei confrunta cu așa ceva,doar că vei ști într-o proporție relativ mare sa le controlezi dar nu sa scapi de ele,un om bolnavi psihic nu are creierul unuia sănătos și care nu a trecut prin așa ceva de aceea nici nu înțelege când i se explică,am spus clar că nu toate anxietățile sunt la fel,unele duc la invalidare atât de severe sunt,nu mai poți ieși din casă efectiv și asta în condiția in care iei tratament. A mea e mult mai nasoala decât a ta că se manifesta fizic, și-o dat cei din zona seama și asta face ca anxietatea mea sa se intensifice și mai mult sa te știe lumea că ești cu mansarda,la noi problemele astea sunt văzute ca pe o rușine,dar când o acepti nu te mai interesează de rușine și ești împăcat cu tine. Boala asta nu e la fel de grava ca schizofrenia dar îți compromite imiganinea in societate,te face de râs,că simptomele sunt vizibile,ai fata speriata,tremuri din toate încheieturile și lumea te vede că nu e oarbă,eu m-am expus deși am o anxietate care te nenorocește,tremur din toate încheieturile și nu pot controla acest lucru,nici măcar xanax nu poate tot am probleme când ies, imagineaza-ti cum ar fi fără xanax la cat e de puternică anxietatea mea, nici până în zona nu as putea sa ies că m-ar rupe, cine e de vina că sa ajuns aici? Eu sunt de vina că am fost un ignorant și nu m-am dus la timp la medici, uneori sa știi că ne merităm soarta că prea delăsători suntem, nu ne iubim și apreciem deloc.
Caravaescu mai trebuie sa citească vreo 30 de cărți despre psihologie ca sa își de-a seama, dar nu e suficient trebuie să trăiască zi de zi cu așa ceva ca sa înțeleagă mecanismele, mi-e mi-a distrus viața de când o am și eu am fost și sunt Alpha, am impus respect și frica nu am fost fătălău și uite ca nici măcar eu nu ii fac fata deși de 4 ani iau tratament am rezistenta la toate tratamentele,de ce? Că e cronica,că nu m-am dus la timp. Cum îți asterni așa dormi,cam așa merg lucrurile în viața. Pe tine nu te-a văzut nimeni că au probleme și totuși uite că te rupe anxietatea,pai imagineaza-ti daca te știau cum mă știe pe mine toți din zona că am probleme că nu mai ieșeai din casa,nici la lucru nu mai mergeai,pe mine mă ucide acest lucru că lumea crede că sunt nebun desi am un IQ net superior multora. Oamenii care sunt deștepți și au caracter niciodată nu o sa te judece numai retadatii și prosti,de fapt la baza sunt foarte frustrati și neînțeleși,multi nici afecțiune de la părinți nu au primit și apreciere, de ăștia e plina tara, sunt mai multi tâmpiți decât oameni deștepți. Eu te înțeleg perfect că cu așa ceva mă confrunt eu și am și studiat. Are atâtea cauze că e foarte greu sa găsești cauza principala printre toate substraturile mintii. Psihologi nu sunt zei unii dintre ei se duc la alti psihologi așa de bine cunosc mintea umană, psihiatrii nu cunosc mecanismele bolilor psihice pe deplin că dacă ar știi ar fi vindecat pe toată lumea, mintea e atât de complexă că nici în 50 de ani nu se va ști prea multe despre ea. Psihologii în mare te ajuta sa te cunoști mai bine și dau sfaturile puerile pe care și tu le știi 
Eu cred că un neuropsihiatru e cel mai în măsură să trateze bolile psihice fiindcă ei cunosc cat de cat și creierul uman și poate găsi și inflamațiile produse de exemplu de depresie,da,depresia poate produce inflamații la nivelul creierul și poate deveni fatală,sunt multe chestii pe care multi nu le știu ce urmări pot avea aceste boli daca nu sunt tratate corespunzător. Sa le tratezi și să nu te mai chinuie e deja ceva mai mult decât suficient chiar și dacă le iei cu pauze toată viața decât să trăiești toata viața în chin. E și de mentalitate e adevărat, dar vulnerabilitatea aia rămâne toată viața, când se va găsi un leac sa fie îndepărtată atunci psihiatria va ajunge la un nivel fundamental, până atunci e bine și de știut să ai grijă la cine te duci că unii cu tratamentul uneori fac mai mult rău decât bine, e bine sa mergi la cel puțin 2-3 deodată sa vezi ce diagnostic îți pun, o sa vezi că nu toți dau același diagnostic.
Vei fi bine . Dar lasa-ne te rog sa ne mai fie un pic frig, parca n-am simtit iarna asta
Condu cu grija
Un alt lucru greșit pe care îl facem este că discutăm prea mult de anxietate,când discuți despre infectia asta atunci te afunzi in ea și în gânduri și mai tare,și începi să fii anxios brusc,pe loc. Și vorbele au consecinte,de la așa ceva e bine sa te abați complet cu mintea sa nu te gândești deloc la ea,sa gândești ca și cum nu ai avea așa ceva, ca și cum nu ai avea nimic, aducând la suprafață acest lucru nu va face decât să te reîntorci la aceeași problema, deci nici nu e recomandat sa vb despre anxietatea că exact când o faci te gândești la acele frici care ți le produce în fiecare zi, când începi să gândești nasol atunci și corpul și mintea au de suferit și o iei din nou la vale. La psiholog e bine sa ii spui cum sa renunți la proiecțiile mentale sa nu mai trăiești din imaginație către trecut și viitor și să ramai in prezent. Sa te pună sa te expui de fata cu niste persoane random, o sa te ia naiba când o vei face dar cu timpul o sa vezi că va da randament și se va diminua nu îți va mai afecta viața socială. Daca nu tremuri și nu te bâlbâi eu zic sa ieși din zona de confort până nu va fi prea târziu.
Ai nevoie de multă afecțiune zâna mea,și de ce sa mint și eu ) un om când se simte iubit altfel gândește,altfel vede lucrurile,ai nevoie de validare stimata domnișoara,și da,și eu 
pe mine nici dracul nu m-ar iubi că eu sunt genul de om ca din topor,adică îți spun in fata chiar daca doare ce gândesc despre tine in loc sa bârfesc ca majoritatea,de asta multa lume nu mă înghite că le spun in fata,când o fac se supără dar eu nu mă supăr când ei ma ia la mișto? Eu macar le spun adevărul. Iubirea sa știi că hrănește foarte mult sufletul și mintea,noi avem problemele astea cred că avem prea multe povari pe suflet,dar la tine cred că e și de la tiroida deci e foarte greu, că știu că mi-ai zis că ai hipotiroidism, mă cam întreb dacă nu cumva nu am și eu că de la stres și probleme emoționale se dereglează. Muta-te in Timișoara, ieșim amândoi zilnic ne expunem peste tot, ne ajutam reciproc
Cam în tot ce ai scris te aprob, dar azi ai scris mai mult decât am scris eu de când sunt pe aici, iar dacă eu azi găseam adresa în faimoasa Capitală, ajungeam și eu să știu ce am, un diagnostic concret, poate nici nu am anxietate, poate am paranoia sau ceva din spectrul ăsta, poate am cu totul altceva, ideea este că vreau să aflu și să-mi dea la naiba pastile, clar vreau pastile, dar din astea tari, pentru emoțiile mele, să plâng pe stradă în văzul tuturor și să nu mă mai pot controla, mi se pare deja horror, plus că totul a fost anul ăsta intens, sincer chiar a fost un an intens, eram gata să-mi bat familia, deși sincer eu voiam să mă bat doar pe mine, să-mi smulg părul de pe mine și să mă duc dracu pe geam, mama săraca m-o ținut, chiar credea că vreau să mă arunc la vremea aia, poate ai citit întrebările mele lungi din decembrie de vreo lună nu mai am control asupra mâncării, dar deloc, chiar deloc, și mai groaznic e că mi-e super rău, stau pe pastile de fiere, ficat, stomac și antivomitive, deoarece aș mânca non-stop, fără oprire 
iar organismul s-a cam dus dracu, îl mai surescitez doar cu pastile, dar nu știu cât mai ține și cu ele, uneori chiar simt că cedez, dar doar că să vrea să fie definitiv, sper, să mă duc dracu din lumea asta ciudată și anostă, apoi apogeul a fost chiar săptămâna trecută cu nenea arogant și cu plânsul pe drum, când efectiv am decis că e momentul să merg mai departe de psiholog, și de aceea îmi și făcusem programare la un psihiatru. Funny e că totuși de când predau, anxietatea mea socială se diminuase considerabil, mă mai atacase doar așa ultima dată, îmi amintesc la KFC când m-am dus o dată să-mi iau mâncare și când am intrat și am văzut toți omuleții ăia acolo, mi s-or înmuiat picioarele. 
Dar făcusem față și acolo, aparent, acum anxietatea mea se învârte în jurul mașinii de la scară și a vecinilor pe care oricum habar nu am cine sunt dar mă îngrozește gândul ăsta mereu, că trebuie să ies să iau mașina și ei să mă vadă, știu că o să mi săriți unii în cap și o să-mi spuneți că alții n-au nici casă sau ce mânca sau ies cu hainele și încălțările rupte și tot ies în lume, e și ăsta un adevăr, dar sincer ce vină am și eu că sunt așa și mintea mea, pe care sincer tata a avut-o așa diformă, că și el fusese la psihiatrie când locuia cu noi, și mi-a transmis-o și mie.
Deci aici te aprob Fantaman, că nu e ca și când îmi propun eu să cred și gândesc toate rahaturile astea, sincer uneori aș vrea să fiu psihopată sau amnezică pentru a nu mai gândi și analiza nimic, pentru a nu mai avea obsesii în minte, pentru a nu mai simți nimic. :/
Nu ai paranoia e fobie sociala 100%
Știu ce zici, Fantaman, știu ce zici :) Nici eu nu-i suport pe cei sinceri. :))) Dar în final cred că tot ei sunt mai ok, decât șerpișorii. :)
WwW :) dar se lasă cu declarații și invitații. :))
Ești din București sau de ce spui asta?
Și da, când Capitala va lua foc vă rog frumos să îndreptați poliția pe TPU la contul Patricia2020, să-mi identifice IP-ul sau cum naiba s-o numi, apoi să vină să mă aresteze.
Și am condus cu 140 pe autostradă, și cu 100 prin Capitală, mă rog doar la periferie.
Dar vă iert oarecum că atunci când am vrut să virez să schimb sensul, un șofer drăguț mi-a făcut flash-uri să trec, m-o lăsat să trec liniștită, asigurându-mi și banda liberă. Am avut noroc în final. God o fost și el cu mine, veghindu-mi drumul. 
Știu și că sfatul oricum nu mă va ajuta. Dacă știi asta, nu are rost să pui aici întrebarea. Nu reușești să pornești, fiindcă îți imaginezi deja cât de rău te vei simți atunci când vei fi afară. Ieșitul afară are etape. pași pe cae îi faci. Fă un antrenament mental. Să faci mental pași pentru a ieși și să adaugi la asta senzații care te fac să te simți bine. Și să exersezi asta.
1 - Ai anxietate sociala, trebuie rezolvata la specialist, psihiatru daca nu a mers la psiholog, ti-o zic direct ca nu are sens sa ne ascundem, ca altfel nu vei rezolva problema.
Doar Fanta zice bine ce zice, restul...raspunsurilor nu te prea ajuta.
Majoritatea raspunsurilor zic cum sa te opui boli, adica nu te trimit la cauza.
Nu intelegi de ce te simti asa? Problema avanseaza ca nu ai tratat-o, sau a aparut alta pentru ca deja aveai probleme din sfera psihicului! Tot stai asa si te intrebi, vezi ca la psiholog nu merge, dar nu ai luat masuri.
Si daca mai stai asa s-ar putea sa ajungi netratabila tot asa amagindu-te ca te ajuti singura, etc. Sau risti sa apara si alta afectiune psihica.
Sfatul meu te va ajuta (pentru punctul 5).
Daca rezolvi, nu vei mai simti asta.
Asa ca ai de ales:
1 - Faci cum am zis adica o vizita la psihiatru si vezi ce parere are.
2 - Ramai asa si se poate chiar agrava, tu alegi.
Dar daca se intampla ceva mai rau, sa nu zici ca nu stiai!
Iei un Xanax sau Anxiar, iar dupa o ora te duci la medic, ca nu vei mai avea problema aia.
2 - Raspuns la punctul 1.
3 - Nu am trecut prin anxietate sociala (Raspuns si pentru punctul 4), dar daca nu mai puteam iesi din casa, ma duceam repede la psihiatru, inainte sa ies cu o ora luam un Xanax sau Anxiar ca sa taie anxietatea (ca altfel nu mai aveam cum ajunge la medic). La o ora de la el nu mai simteam anxietate, puteam iesi din casa, si rezolvam problema, sau macar incercam.
Nu stateam asa! Si cu tratament adecvat scapai, dupa un timp de trat, se scoate si poti ramane bine si fara trat. Dar trebuie cat mai repede la medic. Am zis, la medic pentru ca psihologu nu a ajutat.
Heh, e extrem de simplu. Nu fac misto, si eu am fost mai mereu anxios intr-o oarecare masura, de la aproape deloc la privit in toate partile desi nu era nici o problema daca ma vedea careva, ca nu faceam nimic anormal.
1. Tragi o gluga peste cap, iti pui ochelari de soare, casti in urechi, activezi ANC-ul, pui ceva muzica cu care te simti bine, si mergi PE JOS/cu transportul in comun la medic.
2. OK, deci nu e acelasi oras la punctul 1. Ai tren/autocar, mijloace cu sanse mult mai mici de accident decat masina proprie. Indrazneste, poate mai cunosti oameni, mai socializezi cu vreun copchil cu chef de joaca, alea-alea.
3. Ce fac? Ies. Ce fac cand am febra musculara si simt ca nu mai pot sa fac flotarile aferente zilei respective? Imi dau doua palme si le fac.
4. De ce crede lumea nu mi-a pasat niciodata, insa era pur si simplu o stare de aia de genul "daca ma vede si imi zice ceva si o sa ma simt prost" sau pur si simplu... de cand sunt copil, nu mi-am pus problema ce vor crede aia, ci cum ma voi simti eu ca se uita la mine. Chiar daca eram ok. Pur si simplu, daca facea cineva o gluma nevinovata, eu puteam sa ma simt super-prost din cauza asta. Cum imi fac treaba in societate? Evit societatea, pe cit posibil... stai sa vezi distractie cand o sa am de mers la judecatorie cu divortul. :X
5. Nu fugi, ci detaseaza-te. Gaseste-ti acel "happy place" si incearca sa il reproduci de fiecare data cand te simti nasol. Poate fi un album muzical, o piesa, un cintecel, orice. Eu de exemplu zilele astea cand mai merg prin Kaufland sa cumpar una alta de multe ori fredonez cate ceva. Cintece stupide, de-alea de copii de cele mai multe ori, sau cintecte de betie (english, desigur, de-alde Happy Little Boozer - https://youtu.be/80YlCQueSfo), sau pur si simplu cate o linie muzicala de nicaieri. Se mai uita cate unul/una ciudat la mine, chiar nu imi pasa. E foarte greu sa ajungi aici, dar crede-ma ca e posibil.
A, da, si mai zic unii de chestii medicamentoase/naturiste. Am folosit Emocalm de la Dacia Plant. Nu are efect rapid, dar dupa o cura de vreo luna am simtit vreo juma' de an ca sunt alt om.
https://www.daciaplant.ro/emocalm-cu-valeriana-60cpr-1-1.html
Nu iti mai spune ca nu poti. POTI!
Da,eu am văzut unii oameni cu ochelari de soare și nu era o vreme însorită deloc, mă întreb și eu de ce purtau ochelari de genul, mai ales că nu ningea, nu era viscol sau rafale de vânt, poate și aia erau nebuni
Nu nebuni, ci altfel. Bine, in multe cazuri doar vor ei sa para mai smecheri.
Rock pur! Nu știu de unde aveți astfel de piese, dar îmi plac. De când caut un rock pur, nu dăsta de duzină. Evident că sunt ceva fană mai balade rock, dar oricum ar fi rock-ul este cel mai bun. Și nu știu în ce context ați utiliza dv melodia asta, dar pe mine una vibe-ul ăsta m-ar ajuta să am elanul necesar de a bate pe un țicnit din ăla care se ia de mine pe stradă. )))
Vezi ca ai un mesaj privat apropos de muzici. Incepusem sa scriu aici la un moment dat si am pierdut mesajul din diverse motive tehnice. Aici apropos de piese pentru batut indivizi, here you have one in my top 3: https://www.youtube.com/watch?v=V7A7av3vsG8&ab_channel=OsgoodsWorld
========================================
The cryogenic holocaust
Slows the disease
Give us all a taste of your miracle
We're thirsty for your medicine
The hate burns in our eyes
It's kill or be killed
It's in the nature of the human races' weak mind
To be exterminated by ourselves
Just stab their hearts for nothing
Your greedy soul screams in envy
Kill them all, release the anger
Weed out the weak, you don't need them
Weed out the weak
Exterminate the riff raff
No one will miss you anyway
Clean up the world with an iron fist
Start the harvest of the dead
There's no room for the weakened mind
There's no room for you
There's-a new religion coming around the bend
And it's called f*ck you
Just stab their hearts for nothing
Your greedy soul screams in envy
Kill them all, release the anger
Weed out the weak, you don't need them
Weed out the weak, stab them all
Weed out the weak
Just stab their hearts for nothing
Your greedy soul screams in envy
Kill them all, release the anger
Weed out the weak, you don't need them
Just stab their hearts for nothing
Your greedy soul screams in envy
Kill them all, release the anger
Weed out the weak, you don't need them
Weed out the weak
O sa iau pe rand paragrafele și o sa îți răspund asa ca să nu pierd șirul și ideea.
Îți spun din perspectiva mea, o persoana cu anxietate sociala (și antisociala).
Problema pe care o ai tu o am și unde locuiesc momentan.Adica nu vreau sa ies pe strada,pe drum etc din cauza oamenilor,asta si pentru ca sunt eu anxioasa dar și pentru ca stand la sat oamenii sunt foarte curiosi și bagareti.
Și eu am simțit și simt aceias chestie ca tine, un fel de jena, un fel de "toți se uita la mine", "o sa îmi pună întrebări incomode, o sa facă glumea de rahat" etc.Dar repet, mie mi se intampla asta mai ales pentru ca zona este de asa natura.
Ție în schimb, dacă nu ți se întâmplă asta cu vecini încearcă pe cât poți sa ignori ce ai în jur pentru ca îți spun singur ca și ei facă asta si cu tine și cu oricine altcineva.Eu când merg la casa mea din oraș și ma plimb pe străzi, merg la magazine, în parc etc nu am treaba pentru ca am văzut eu cu ochii mei ca oamenilor din zona urbana (cel puțin în orașul meu) nu le prea pasa de cum ieși tu pe strada, dacă mergi pe jos sau cu mașina, dacă ai ieșit în izmene sau în rochie de gala.Ei sunt cu gandurile lor și pur și simplu vor sa fie ignorați la rândul lor.
Asa ca încearcă sa gândești în felul asta.Gandestez-te ca nici un om pe care nu l-ai deranjat nu te judeca dacă vede ca treci pe strada doar,sau dacă mergi cu mașina.
Legat de mașina da, poate ar trebui sa mergi la un psiholog pentru ca se prea poate sa ai fobie de condus în urma accidentelor, ar pentru liniștea ta poți sa te asiguri ca ai cauciucuri bune de iarna, laturi sau nisip cu tine și sa mergi la niste cursuri suplime tare de condus. Poate nu ai nevoie neapărat, dar cine știe, din frica omul risca sa facă greșeli involuntare.
Pana una alta fi mai sigura pe tine.Atata timp cât știi regulile de circulație ai încredere ca o a fie bine,daca în schimb mai ai lacune mai citește o legislație,mai repeta unde crezi ca nu te descurci.
Eu când am momente din astea și crede de anxietate ma gândesc ca trebuie. Faci niste legături simple.
Te doare ceva și îți e groaza sa mergi la medic,ok,dar dacă nu te duci ce se intampla? Se agravează starea,durerea,te îmbolnăvești mai rău când poate în câteva minute o ora te poți face ca noua și sa te simți excelent.
La fel și cu mersul la munca.Ce îți oferă munca? Stabilitate financiara,posibilitatea de a învățat lucruri noi,abilitatea de a comunica și a ieșii din anxietate. Daca nu îți faci curajul necesar sa te duci e clar ce se intampla.Iar dacă mereu te duci cu stres,cu gânduri aiurea nu mai dai randament și nu te mai simți nici tu bine.
Eu una îmi fixez o idee pentru care trebuie sa fac treaba pe care o am de făcut și ma duc cu ea tot înainte încercând sa nu mai analizez nimic,pentru ca o minte anxioasa mereu scorneste cate o problema.
Eu una din cauza frici ca nu o sa reușesc,nu o sa fiu suficient de buna,nu o sa fac fata,o sa se rada de mine etc am ratat niste lucuri în viata și niste oportunități pe care o sa le regret mereu.
Am avut ocazia sa joc pe scena la teatru și am renunțat,am avut ocazia sa merg la o prezentare de moda și am renunțat, am făcut dansuri, handbal, o școală destul de buna de unde o data plecata mi sa promis ca dacă mai rezist un an o sa am un post bun, bănos și foarte lejer și am renunțat și am refuzat toate lucurile asta pana am ajuns sa ma izolez și de vecini cum spui tu.M-am inchis în mine, în casa și abia cu trecerea timpului mi-am adunat forțele și m-am redresat pana acum câțiva ani cand iar am picat în capcana.Acum iar sunt în lupta și ma tin cu dinții sa ies și o voi face încă o data, doar mai e puțin timp.
Trebuie sa îți recapeți încrederea în tine și ai sa vezi ca și viata e altfel.Eu una în perioada în care am scăpat de problema am observat ceva. Daca eu ma simțeam ok, simțeam ca ma descurc, ca pot, ca sunt capabila, ca sunt frumoasa etc și cei din jur gândeau la fel și aveau o atitudine ok fata de mine.
Hei! Mulțumesc pentru toate cele împărtășite și deci se pare că nu sunt singura care a renunțat la multe din cauza fricii. Cu tot ce ai spus ai dreptate. Și da, și eu mi-am făcut curaj într-un final să plec.
De fapt acum îți scriu și mulțumesc chiar din metrou, pentru că am decis într-un final să mă duc la nenorocita aia de programare și aparent nu am făcut niciun accident ba chiar am vorbit și la telefon cu o amică în timp ce conduceam deși la intrarea în București am simțit frica iar, dar God a fost cu mine mereu, am simțit asta.
Deci mulțumesc mult pentru toate vorbele profunde și lungi, exact pe gustul meu.
Și îmi pare rău să aud că ai renunțat la lucruri frumoase din cauza acestei probleme. Chiar ne îngheață uneori. La fel și eu, cred că am o listă întreagă de făcut cu hobby-uri, dar din cauza fricii, am ajuns să fiu prizonieră în casă, singurele hobby-uri pe care le fac oricum ar fi doar cele pe care le pot face pe cont propriu în casă. Trist.
Lucrurile astea nu e drept sa le avem,pentru ca nu noi ni le dorim și mulți dintr-e noi nu ni le creem singuri chiar dacă asa ar crede unii.
Eu una am asta din copilărie din cauza izolării,din cauza faptului ca am stat doar cu părinții și bunici și nu am fost expusa intr-un alt mediu sau în societate,din cauza faptului ca mereu eram infricata ca dacă facă asa sau zic asa ma fac de ras sau mai știu eu ce,ca pe parcurs involuntar sa aleg oameni toxici de care sa ma agat și care sa ma facă și mai mult sa cred ca nu pot, ca nu sunt capabila, ca nu sunt în stare.
Deci asa ca sunt situații în care nu vrei sa fi, și pe care nu ți le-ai creat ci ți s-au implementat poate involuntar.
Ma bucur pentru tine ca ai reușit, si sper ca și de acum în colo sa depășești barierele și sa mergi înainte.
Sper sa prinzi si tu curaj. Daca a demonstrat Patricia ceva, este ca cine are suficientă ambitie poate lua pasi (fie ei marunti) spre o viață mai buna. Stiu ca e greu, dar e posibil.
God! Am reușit doar să scap de frică, să o înfrunt și să mă duc la mașină și să conduc până în Capitală, dar partea funny sau sad e că nu am găsit locația cabinetului psihiatric și mă reîntorc cu coada între picioare acum. Deci uneori am impresia că și karma sau destinul îmi joacă feste, eu singură admit că am nevoie de un psihiatru, îmi fac și curaj ca să ies din casă, dar se pare că viața nu mă lasă să mă duc la unul. Ceva mai penibil și mai iritant de atât n-am văuzt în viața mea. Iar Capitala mă dezamăgește iar. Cum dracu să aibă bulevarde întregi pe care să nu scrie nimic. Să nu spună la fiecare colț ce stradă e. Mi se pare horror. La fel cum să nu aibă taxi-uri la fiecare colț.
Iar la mine în oraș sun ca disperata să fac o programare și nici nu se obosec să răspundă. Deci nu pot să înțeleg.
Karma râde de mine. Altă explicație nu gasesc. Ori karma mă vrea bolnavă.
Ai timp sa mai suni sau sa ma cauți, nu e o problema asta.
Eu una nu am fost la psihiatru nici la psiholog. Poate ajuta dar habar nu am încă.
Ai făcut măcar o plimbare și ai mai prins curaj.La mine au fost dați când m-am întors de la ușa medicului pentru ca am avut trac sa intru.Sau de la ușa intervievatorului, ca nu am avut curaj sa dau interviul de angajare.
Am mai prins și în trecut și a fost bine.O sa mai am putere încă o data și o sa mai fie un succes.
Mulțumesc.
Cum sa nu gasesti locatia? Ever heard of Google Maps?
Nu este nici o karma, esti fata inteligenta naiba, ca altfel nu ajungeai invatatoare sa inveti niste copii carte.
Nu ai gasit ca nu ai intrebat in zona! Daca stiai strada intrebai in zona unde este strada x. Nu ai stiut sa te descurci.
Si dupa aia ajungeai la nr cutare, sau intrebai si acolo "unde e nr x".
Asa ca du-te iar. In ce zona era? Ca eu sunt in Bucuresti si poate stiu zona.
E vreo clinica Sanador, MedLife, Regina Maria sau Life Med?
Era pe Ana Davila nr 13, lângă Cotroceni Faza este că nu m-am stresat prea mult cu căutatul adresei de acasă, deoarece știam zona ca în palmă, pe acolo mă duceam la faculta la psiho și vreo 3 ani aproape mă plimbam pe la Eroilor, Poli, Cotroceni, Afi, Grozăvești, știam zonele astea în mare, mă duceam pe jos dintr-o parte în alta a lor, știam și pe unde era facultatea de Medicină, dar doar că s-a schimbat mult Bucureștiul și chiar zona aia în câțiva ani, încât la naiba, habar nu mai aveam. Nu mai recunoșteam parcă nimic pe acolo. Oricum trecuse deja mult de la ora programării și nu mai avea rost, să o caut că oricum nu mă mai primeau. :/ I-am și sunat că zic să mă îndrume ei sau măcar să le spun că din cauza neștiinței, nu i-am găsit, măcar să-mi fi spus ce e de făcut, dar ai naibi nu au răspuns.
Oricum aștept să revină psihiatra de la mine din oraș din concediu, că a naibi, căutasem pe aici pe la mine, să fac programare, dar din două psihiatre niciuna nu răspunsese, iar unul era bărbat, dar nu m-am încumetat să merg la un psihiatru bărbat.
De ce nu te duci si la barbat? Au facut aceleasi studii si femeile si barbatii.
Fa programare si la una din alea de la tine totusi.
Te-ai plimbat prin Bucuresti dar nu s-au schimbat asa multa in maxim 7-8 ani.
Nu au raspuns ca asa este la clinici, de multe ori nu raspund.
La psihiatra trebuie sa te duci acolo.
Sau du-te iar in Bucuresti daca stii unde este. In mod normal trebuia sa te duci ziua asa ca sa vezi unde e, si cand te duci, sa stii sigur unde.
A fost lipsa de organizare la tine cam, atata tot, si haosul din clinici.
Se ueste "spotlight effect" ce simti tu :) Gaseste pe internet mai multe detalii despre asta: https://www.youtube.com/......tps?/watch
In general oamenii nu te observa, nu te baga in seama, ti se pare tie ca esti in centrul atentiei dar in realitatea fiecare este adancit in propriile ganduri. Ar trebui sa mergi si nu doar acum, incearca sa o faci mai des chiar asta iti provoaca anxietatea, in timp va fi din ce in ce mai usor pana va disparea cu totul acest sentiment.
Mulțumesc!
Știu ce zici, asta îi spun și eu minții mele mereu, dar ea nu gândește la fel. Are propriile gânduri eronate și idioate. Dar măcar mi-am făcut curaj și am supraviețuit, partea amuzantă și happy în final este că ieri când ieșisem nu mai era nimeni pe stradă, deși soarele era țanțos pe cer, nimeni pe drum, cred că după experiența de ieri, dacă mai aveam vreun dubiu că God ar exista, de ieri cred 100% în El. Doar El putea să lase strada goală când eu îmi făcusem curaj să ies. Ba chiar și bețivii care-s zi de zi, oră de oră, la magazinul de lângă casa mea, și stau la bârfe mai ceva ca femeile mai ceva ca vânzătoarele de la mine de la magazin, mai ocupate sunt vânzătoarele, până și băieții ăia 2 care chiar sunt simpatici dar vând la magazinul de lângă casa mea, cred că sunt mai ocupați și nu mai au timp să bârfească atât cum o fac bețivii de la cărciuma de lângă casa mea. Dar ieri au stat toți ascunși. Deci am supraviețuit și nici accident nu am făcut, ba chiar am condus cu o mână aproape tot drumul deoarece în alta aveam boxa că o țineam la ureche să mi aud o prietenă, cu care vorbeam la telefon. Deci totul e bine când se termină cu bine. Dar păcat că nu am rezolvat și cu medicul, că de fapt pentru el am depus atâta efort și psihic și fizic, să ies în amiaza mare pe afară.
Ma bucur ca ai reusit, in timp nu va mai fi asa greu, trebuie doar sa exersezi Totusi condusul cu o mana ocupata nu e prea ok.
1. Nimănui nu ii pasa de vecini. Eu nici nu ii cunosc decât pe câțiva care stau la etaj cu mine și locuiesc aici din 2014. Chiar și pe aceștia ii vad rar și pe unii nu i as recunoaște pe strada dacă i as vedea 2. Nu știu ce sa ți zic decât sa conduci prudent. 3. În fiecare zi nu am chef sa merg la munca dar pana la urma duc, pur simplu ma îmbrac, știu ca am treaba știu ca e bine asa. Dacă într o zi pur și simplu nu am chef, nu merg și nu ma blamez pentru asta, dar se întâmplă destul de rar. 4. Nu mi pasa de ce zice lumea. Și eu sunt "lumea" și prietenii mei sunt lumea și nimeni nu zice nimic despre alții fiindcă nu ne pasa și nu sunt subiecte interesante. Fiecare are problemele lui pe care se concentrează
Nu ai inteles.
Anxietatea sociala asa se manifesta, tu vorbesti de pe bara fara sa ai mintea ei cu probleme ei si nu stii ce inseamna.
Tu nu ai anxietatea sociala.
Anxietatea sociala te rupe, desi constient stii ca e cum zici tu (ca tu zici bine, dar zici pentru un om sanatos), nu poti controla frica aia si temerile alea, tu de ce crezi ca e boala? Ca sa controlezi tu asa cum vrei? Altfel nu mai era boala.
Psihoterapia nu i-a mers, ramane tratamentul, asta e.
Mai ales ca inainte nu era asa, deci problemele au avansat.
Sa ia un Anxiar sa rupa problema, sa poate iesi sa se duca la medic mai repede.
cred :\
Nu e de joaca. Fugi la psiholog.
Daca nu vrei, atunci fa tot ce iti in ciuda emotiilor. Ia decizii rationale, oricare ar fi emotia.
Eventual va deveni usor.
Asculta mai mult de minte decat de emotie. E un drum lung, dar azi poti face primul pas, apoi al doilea, si asa mai departe. Important este sa nu te dai batuta.
La psiholog merg de 3 ani, dar nu simt o mare diminuare, simt doar o nepăsare completă sincer, atunci când îmi bag căștile în urechi și merg pe jos, dar de când cu mașina, mi-au reapărut stările deoarece mașina nu e aproape de scară și drumul până intru în mașină mă ucide. Și mai sunt stări în zone sau încăperi aglomerate.
Inteleg.
Orice anxietate dispare (de regula) prin expunere. Cam asa trec copiii peste anxietalite la care sunt predispusi. Asa trec actorii novici peste anxietatea de a fi in centrul atentiei. Poate fi, pentru unii, paralizant initial, dar cu ambitie, trec prin starea naspa, nu o considera o scuza pentru a nu deveni actori.
Asa si tu. Nu mai folosi starile tale precum scuze pentru a nu face o chestie. Invers. Foloseste dorinta ta ca pe o scuza sa induri acele stari. Doar asa treci peste.
Ai dreptate, unele anxietatei dispar prin expunere, chiar este una din metodele care se folosesc in psihologie.
Dar unele nu, la expuneri nu faci decat sa iti faci rau de fiecare data, adica alea de trebuiesc tratate.
Daca psihoterapia nu a ajutat-o (Desi daca inainte nu avea asta, nu pentru asta s-a dus), sa se duca la medic sa intrebe si sa afle o parere.
Medicu spune daca e cazul de psihoterapie si pentru asta (chiar daca nu a mers si pentru cealalta treaba), sau de tratament.
Nenorocirea e ca psihologu de multe ori nu zice daca e ceva de tratat, multi nu zic.
Dar medicu da! Zice daca e de/sau si de psiholog.
Insa eu cred ca problema asta deriva din aia pentru care s-a dus la psiholog.
Aia nefiind rezolvata, se agraveaza treaba psihica in general, ca se strica reactiile chimice din creier.
Daca considera medicu ca trebuie terapia prin expunere, sa faca, daca nu, sa faca ce zice, ca altfel risca agravarea.
In general ai dreptate. Se observă reactia si se determină severitatea ei. Asa, preliminariu, din ce descrie, nu pare sa aiba acel gen de fobie care sa cauzeze reactii grave de genul crize si colaps. a demonstrat ca se poate incuraja suficient incat sa iasa in lume. Trebuie sa ramana optimista.
Dacă despre mine este vorba, mulțumesc de încurajare și da, încă mă țin pe baricade, să nu mă las de a mai face măcar strictul necesar în societate. Poate îmi îndeplinesc și două, trei hobby-uri în afara casei. Dacă nu mă mulțumesc și doar cu supraviețuirea, job, cumpărături, urgențe în exteriorul casei dar măcar pe astea să le fac cu un minim confort psihic, nu cu tragere de inimă și cu disconfort psihic.
Ceea ce ma bucura este ca inca mai crezi in tine.
Stiu ca e greu, dar hraneste partea din tine care inca mai vrea sa lupte, si ai sa vezi cum cu trecerea timpului va fi totul din ce in ce mai usor.
Iti tin pumnii
Nu merge, nu trebuie sa ajunga sa ajunga la reactii grave!
Trebuie sa urmeze sfatul medicului, ala zice ce trebuie facut, noi dam doar pareri aici.
Optimista e, dar nu se rezolva problema asa de la sine, mai ales ca inainte nu prea era, deci se cam complica treaba.
Sfat, chiar nu mai stiu ce ai spus ca am baut doua cupé de vin si am mancat un tomahawk. Plus ca i-am ascultat pe doi economisti care vorbeau ca valorile si filozofia nu merge cu economía. Du-te in Constanta si lucreaza intr-un hotel si fa strategi. Eu cand eram mai mic le facem capcane cu ate si galeti la vecini. Eram Grinci sau cum ii spune. Daca Iisus spune sa nu iti fie RUSINE cu el ci daca ai un lucru rational (luminos) cum ar fi sa mergi la medic, sa faci ceva pe ea rusine si lume si sa mergi la médic. Iisus spune ca multi din cauza rusinii nu pot umbla in lumina (in lucruri bune) Deci este o provocare care trebuie invinsa. Considera comentariul asta ca nu imi apartine ca nu vreau sa dau o imaginé proasta pentru cine reprezint (Dumnezeu). Imi aduc aminte ca atunci cand am intrat pe siteul asta a trebuit sa ma lupt cu capul sarpelui (al himerei) si sa fiu ca Belerofont adica sa ma ridic peste rusine si sa inving pe ala care stia sa scrie corect, altul era prea cu tabú si rusinos insa eu spuneam vulva si cealalta parte a barbatulului in termeni domnesti nu mai stiu cum se cheana. Asa da, am uitat era ceva de falos sau pe acolo. Deci invinge obstaculul ca eu te iubesc si stiu ca esti fata aceea de avea numele acela dintr-un mit. Hecate sau nu mai stiu cum. Deci si eu am fantezii ca ma cosatoresc cu tine. Noi ne iubim aici pe TPU si ii spargem pe dusmani. Deci esti importanta si ai prieteni. Acuma te las, ca ma cearta astia ca termina si inchide. Acum ma duc sa ma omor ca nu mai pot de rusine. Sa stii ca Seba2013 chiar daca aparenteaza serios stie sa rada de el si sa devina (nu stiu cum se spune) insa eu zic psihopat. Ma fac serios doar pentru intelectuali sa nu dea cu sabía in mine. Insa pentru mine sunt o piedica. Iisus este mai mare ca toate, si o nebunie de-a lui poate sa intreaca 1000 de intelepti si seriosi. Eu cand e vorba de Iisus ajung nebun. Rusine este atunci cand faci ceva rau (rusine pozitiva) insa cand vrei sa faci un lucru bun si perfect trebuie sa invingi rusinea (rusine negativa) si sa ai valoare, la minte se spune coraje, tupeu si sa invingi timiditatea. Insa nici chiar asa sa te avanti ci progresiv. Pentru ca in societate suntem mai multi si nu toti accepta sa te faci asa autoritar. Insa daca nu faci nimic gresit, sa nu iti fie rusine ci sa dai si cu pumnul atunci cand cineva te reprima in obiectivul tau. Trebuie prudenta.
God! N-am înțeles nimic Mister Seba dar declarațiile frumoase pe care le spun oamenii, în orice limbă ar vorbi le înțelegem mereu, deci mulțumesc pentru vorbele dulci și frumoase din final, de asta și aveam nevoie, știam că scriind aici problema, nu o să zbor la mașină și pe șosea dar auzind că cineva, poate chiar un necunoscut îți spune o vorbă caldă, că mna, în clipele alea nu ți le poți spune nici tu ție, e tot ce ai nevoie și contează.
Acum că eu sunt și paranoică și te mai întrebi și dacă cine e în spatele contului e real sau nu, o spune că așa chiar gândește sau nu, e și ăsta un adevăr, dar sincer uneori când nu auzi vorbe dulci și încurajatoare nici chiar de la propria mamă, te agăți chiar și de ceea ce spun oamenii de pe TPU, chiar și de nu ar fi real. Dar în ciuda a tot ce am cunoscut despre oameni în viața reală, vreau să cred iar și iar în oameni, așa că am să te cred pe cuvânt când spui ceea ce spui.
Dar mai am încă de descifrat partea de început. Iar îmi dai dileme de descifrat.
Patri eu nu vin cu sfaturi
Am avut și eu episoade de astea mai ales în adolescenta dar am luptat cu mine și le.am depășit, acum sunt mai extrovertita ca extrovertiții așa că pune mana și lupta la arta " nu îmi pasă ce crede lumea "
Mare dreptate ai!
Mulțumesc!
Eu fug de ei și tu remediul ăsta mi-l recomanzi?
Deși da, cam așa se vindecă fobia, stând în fața pericolului.
MIE MI SE RUPE DE LUME, CAND E NEVOIE MA DUC LA DOCTOR SAU UNDE AM TREABA. Mergi cu un autobuz daca te temi de accident. Nu sunt in tema cu ce ai patit, ai anxietate gava rau, daca ai permis ce iti pasa tie ce spune lumea de tine? Ai mers la vreun terapeut vreodata? Probabil iei si pastile pentru anxietate sau nu?
Pastile nu iau, deoarece abia acum am decis că e momentul să merg la un psihiatru care să-mi poată da pastile.
La psihoterapeut merg deja de vreo 3 ani, dar tot simt că nu s-a schimbat cine știe ce, mai ales cu anxietatea în spații prea aglomerate sau cu bărbații, așa în rest sunt ok, pot să fac cumpărături, să mă duc oarecum la muncă, să mai și vorbesc mai rar dacă situația o cere, chiar prin mulțimea de la școală și pe la ședințe, dar atât.
Dar mulțumesc!
Anxietate de asta cand trebuie sa ne expunem fata in fata (momentul adevarului) toti avem. Ca ce spune ala, ce pararé are, ma accepta, respinge, etc. Mai ales daca avem un ego foarte mare. Nu vom accepta dezaprobarea. Sau daca esti la varsta la care vrei sa spargi gheata.
Tu crezi ca toti sunt ca in singura casa cu multa familie, sau medici, avocati, etc. Multi de aici stau in canale insa tu ti-ai creat un halo gresit. Eu stiu sa fac si comentario pesimista si negativiste contra utopiei. Mai bine de duci la vecinul care iti este aproape si sta in partea cealalta a peretelui si il inviti la o prajitura. Asa nu te mai stresezi atat. Noi oricum aici pe TPU cand vorbesti tu, tacem si te asculta. Iti dam dreptate 100% chiar daca tu vrei doar 99%. Pe mine m-a ajutat viata laborala sa am mai multa incredere ca si eu eram tot asa. Depinde si de ipostaza nervii astea. In unele eram calm si degajat in altele nu. Eu cred ca nu trebuie sa fortezi argumentul ci sa te stracori subtil sub piele. Insa trebuie sa ai ocazii iar in ziua de azi nu se mai gasesc. Toti traim izolati si singuri dupa statistici.
Șoc! Mister Seba a scris primul său roman cu propriile cuvinte?!
Deci nu ești un robot și deci poți gândi și fără termeni prea filosofici.
Aia cu egoul știu ce spui. Exact recent pentru că am fost frustrată că toți au plecat de lângă mine, am tras o linie și am spus că gata, vreau să văd ce s-a întâmplat de-a lungul vieții, și funny e că deși nu vreau să admit complet, tot către ego și aroganță m-o îndreptat antenele. Cred că nu doar restul au fost aroganți cu mine, cred că și eu am fost cu ei. Oricum în relații cu oamenii nu are cum să fie doar vina unuia, că atunci când vă e bine, clar sunt două sau mai multe persoane, cam așa se întâmplă și când vă e rău, tot aceleași persoane au câte ceva de împărțit.
Dar tu spui că aveai și tu anxietate din asta?
Cum ai reușit să o stăpânești?
Ti-am spus, munca. Sunt mai multe. Mie imi place sa ies sa ma deschid, expand, invart, explorez, etc. Cum? Pai stiu cum sa ma deplasez ce sa fac, etc. Vara trecuta am da inconjurul zonei de unde stau si ma opream la fiecare plaja in parte. Imi inchiream un scooter de pe acolo sau o bicicleta si ma distram. Eu de exemplu merg la cine, prajituri, etc., nu stau in casa. Pe acolo pe afara se ivesc ocaziile. Ele ma invita la o cafea, se fac ca au nevoie de ceva, imi spun amor cand ma duc sa mananc o prajitura. Plus ca si eu sunt educat si carismatic. Insa asta nu inseamna ca am aprobarea de la toti. Eu nu fac piruete, valuri, spectacole, nu epatez. Lucrurile astea vin pe prim plan din al doilea plan. Insa ce ti-am spus, sa te deschizi. Nici eu cand mergeam prima data la un restaurant sau altceva nu incepeam cu dreptul, nu aveam modale, etc. Sau daca stai mult in casa, parca atomii aceeia din casa se lipesc de tine si cand iesi afara iti trebuie un timp pana cand te adaptezi la un spatiu mai deschis. Insa pentru mine toate placerile astea sunt vanitate, aduc costuri. Cel mai bun este Iisus. Deci fiecare colt merita cercetat, te faci la inceput proasta ( de la intrebari si interigari se ajunge la stiinta) ca daca nu stii sa faci pe umilul nu vei creste. Vei crede ca le stii pe toate. Si incepi sa te rezumi la stadiul acela (esti multumita de tine). Palpai lumea, dai un pas in fals, si vei vedea ca nu moare lumea.
Ohoohooo ) s-a dezlănțuit Mister Seba într-un limbaj colocvial.
Cu toate sau aproape toate te aprob. Cel mai mult însă îmi place că spui că Îl urmezi pe El și nu gura lumii Să știi că atunci când eram prea căzută sau ascultam prea mult de lume și tot simțeam că nu fac bine, venea o vreme în care îmi spuneam și eu lucrul ăsta că de fapt nu trebuie să ascultăm gura lor ci glasul Lui. Dar uneori e greu, cred că e și o lege a Domnului, suna cam așa "Să nu asculți de fariseii și falșii profeți" din asta poți interpreta multe.
O să-i caut și pe cei enumerați de tine aici, așa cum o fac mereu, când lași câte un nume de carte/filosof/gânditor/scriitor chiar film
Mulțumim, domnule Seba.
Deci tragem linia si presupunem ca gata esti din lume ai devenit populara si primarul zonei. Controlezi perimetrul asa ca un caine care isi traseaza spatiul.
Nu o sa gasesti fericirea. Eu cand am incercare sa fiu din lume si sa fiu prieten cu ea, am avut doar obstacole. Eram comercial si tot timpul era unu care ma invidia si chiar mi-a spus ca eu eram in tot. Pentru ca eu l-am intrebat ce are cu mine si el mi-a spus asa. Ca sunt peste tot si in tot.
Cand eram din lume saream garduri de 6 metri ca sa ajunga la obiectiv, vorbeam cu femeile de serviciu ca sa imi implinesc obiectivul. Trebuia sa imi fac drum si sa trec prin mijlocul multimii, etc. De aceea nu este buna nici extrovertirea asta, trebuie o cale de mijloc. Pentru ca incidenta sociala este inminenta. Iar ca sa fii asa deschis vei avea multi dusmani care se vor simti deranjati, lasati in umbra, etc. Deci trebuie prudenta ca sa nu iti atragi raúl asupra ta. Nici prea discreta insa nici prea tímida. Eu cand merg la magazin si vad vanzatoarele ca se uita la seful lor si ii cauta aprobarea sau pedeapsa si dupa aceea decid si delibereaza sa faca un lucru corect le detest. Pe mine ma intereseaza cum vede Iisus si caut aprobarea Lui nu depind sau fac ceva doar pentru omul pamantean. Multi se numesc globalisti insa la o adica au valorile nationale, isi cauta propiul interés, nu ii intereseaza pe ei europa. Ceea ce spun eu aici nu vreau sa o iei drept referinta, mai bine ceri indrumare de la altcineva. Cauta cheia de la altcineva ca eu nu o am. Vezi A Man Called Otto cu Tom Hanks insa nu recomand stilistica argumentului. Pentru ca de-a lungul timpului literatura a suferit schimbari iar astea nu sunt tocmai bune. Daca intri in lógica lor iti formezi conceptia aceea. Insa trebuie citit si John Keats sau Tomas Moro care au alt stil si surprind si partile negative.
Pentru prima problemă, este important să înțelegeți că gândurile negative pe care le aveți sunt o parte a anxietății sociale și nu reprezintă realitatea. Este normal să aveți astfel de gânduri, dar ele pot fi îmbunătățite prin terapie sau antrenamente de conștientizare. Încercați să vă concentrați asupra gândurilor pozitive și să vă amintiți că nu toată lumea se gândește la fiecare acțiune pe care o faceți.
Pentru a doua problemă, este important să luați în considerare siguranța dvs. atunci când conduceți și să nu vă grăbiți înainte să vă simțiți pregătiți. Dacă aveți probleme cu conducerea sau nu vă simțiți confortabil, puteți lua în considerare să întrebați pe cineva să vă conducă sau să apelați un serviciu de transport. Este important să nu vă puneti în pericol sau să puneți alți participanți la trafic în pericol.
Pentru întrebările 3 și 4, unii oameni pot găsi ajutor prin activități relaxante, precum yoga sau meditația, prin socializarea cu prietenii sau familia, prin petrecerea timpului în aer liber sau prin participarea la activități care le plac. Este important să nu vă blamați pentru situațiile în care nu reușiți să ieșiți din casă sau să faceți ceva - acest lucru face parte din procesul de învățare și de gestionare a anxietății
Încearcă dulceață de fata sa consumi ceai de sunătoare și să îți cumperi de la farmacie Sedatiff PC, nu sunt pastile chimice ca Xanax, te ajuta puțin în emoții, poți lua 3 pastile pe zi parca din câte știu. Da,am anxietate mai nasoala decât a ta dar eu urmez tratament și simptomele se diminuează foarte mult.
Cam așa se manifesta anxietatea socială,îți pasă prea mult de ce cred alții despre tine,că te judeca, râd de tine,te bârfesc,la așa ceva te duce gândul mereu,e o boala până la urmă,e o tulburare in cazul tau nu ceva acut. Cam ar trebui sa o tratezi la un psihiatru,nu cred că are rost sa îți trăiești toata viața în suferințe și chinuri,e clar că nu o poți controla deloc,anxietatea socială este cea mai gravă din toate tipurile de anxietate că vine la pachet și cu agorafobia,care te rupe efectiv!
Încearcă să te gândești la alte chestii mai pozitive sa înlocuiești gândurile negative cu cele pozitive. Daca nu poți încearcă să porți masca așa cum o purtai când eram în plină pandemie îți va ușura puțin anxietatea,unii am văzut că poarta mască deci nu e ceva jenant sau cringe.
Consuma ceai de sunătoare o lună de zile și renunța la dulciuri tot o lună de zile, au corelație cu anxietatea dulciurile, ele cresc nivelul de anxietate.
O alta chestie pe care o poți face este sa te expui in contextele sociale care îți produc frici, aceste frici sunt nejustificate, in realitate nu se întâmplă așa cum gândești
Știu Fanta dragă
Ai uitat că acum două săptămâni eu îți dădeam sfaturi despre anxietate socială.
Ideea e că știu ce trebuie să fac, mai greu e cu pusul în practică.
Mulțumesc că mi-ai întors ajutorul.
O să țin cont de sfaturile tale.
Sa porti căști in timp ce mergi pe strada nu l-aș lua ca pe un sfat. Ști de ce? Că devine o obișnuință și la un moment dat te saturi de căști și fără ele nu mai poți confrunta problema de la rădăcina,vei fii frustrat că doar cu căști poți ieși pe strada, frustrarea asta îți va creea și ea alte probleme la rândul ei. Nu merge cu tertipuri de astea sa scapi de o fobie ci sa te expui in situațiile în care îți crează cel mai mare disconfort fara masca fără căști fără alte accesorii ci sa o faci așa cum o făceai odinioară.
Socializarea cu persoane random te poate ajuta, voluntariatul etc.
La tine nu se manifesta fizic așa că poți să te expui in orice context social, va fi greu până spargi gheata de câteva ori ulterior îți va fi mult mai ușor.
Expune-te fără căști doar așa poți învinge anxietatea, nu peste noapte așa cum a menționat un user mai sus ci cu timpul.
La psihiatru mai repede cu ea, ca, cu vrajeli din astea i se poate agrava treaba, tu nu vezi ca inainte nu era sa?!
Nu a mers psihoterapia, de urgenta la medic sa incerce sa ii dea trat adecvat.
Faptul ca nu te-a ajutat pe tine trat, nu inseamna ca nu ajuta pe altii, e o f mare greseala sa generalizam!
La majoritatea functioneaza.
Nu are alta solutie.
Nu e greu deloc de pus in practica, ti-am zis cum, iei ceva de anxietate inainte sa mergi la medic, e f simplu.
Asta poate nu stiai.
Do it daca vrei sa ai viata cu adevarat.
Ai zis ca lucrezi, dar ai zis ca vi de la scoala, pai ori lucri ori esti la scoala sau la facultate?!
Aia i-am zis și eu Man unde ți capul? I-am zis și aici și în privat sa meargă la psihiatru,dar nimeni nu mă ascultă,le e rușine sau nu știu de ce nu se duc,habar nu am. Știu foarte bine că poate să o ajute stai liniștit, că pe multi ia ajutat, și dacă e cronica anxietatea ei nu se compara cu a mea, eu am rezistenta la munte tratamente, ea poate da din prima de un tratament bun nu se știe, eu o încurajam și pe ea și pe freya1 sa meargă acolo,dar după cum am mai zis cum iti așterni in viața așa dormi. Nu exista alta varianta decât psihiatrul, citește atent că am menționat acest lucru. Ea fuge și de relații am observat, evita că unii și-au bătut joc de ea, și de mine și-au bătut dar eu niciodată nu mă resemnez, ai văzut că am postat că îmi caut iubita, eu desi am o anxietate desprinsă din filmele horror eu tot gândesc pozitiv, dupa 4 ani de tratamente eu la fel sunt cu anxietatea și eu sunt constrâns să mă angajez,la mine e foarte serioasa,sunt curios cat o sa rezist,că ajutat nu o sa mai fiu și din ce vad de abia pot ieși pe afara,la lucru nu am șanse cu așa ceva deocamdată dar nimănui nu ii mai pasa s-au săturat să audă aceleași probleme și să mă ajute,deci eu am pus-o!
Și-au dat seama și cei din zona că am probleme nu vrei sa știi cum mă simt cand trec pe acolo de fiecare data și le vad mutrele alea că se uită lung pe mine sa vadă "starea mea" îmi vine să ii bat dar mă controlez pai pe dincolo nimeni nu se uita la mine și aceleași probleme le aveam,numai ai noștrii sunt așa. Daca aveam bani eu uitam de țara asta definitiv, ca om liniștit e foarte greu sa stai într-o țară de cocalari și needucați și maneliști, te vad vulnerabil te executa fără nici o jenă nu interesează ce probleme ai. Eu nu generalizam și tu ești prost? Eu ziceam că anxietatea cronica nu ai cum sa o mai vindeci asta ziceam. Sa speram că nu e cronica la ea, la mine este. Eu de mult simțeam o frica nejustificată, atunci daca o tratam era alt om acum.
Păi dacă nu reușești să găsești job FantaSpirit și nu mai ai resurse și soluții, contactează-mă te iau cu mine pe lumea cealaltă. ))) Pe aici e ca dracu.
Te înțeleg perfect la partea cu jobul, deoarece de asta m-am lovit și eu aproape 6 ani :/ credeam că nu o să mai am job vreodată și tot din cauza lui bit*h asta refuzam și eu învățământul mereu, și fugeam mereu din el, deoarece acolo trebuia să vorbești și ba chiar argumentezi non-stop iar eu abia reușeam să țin privirea sus și să deschid gura, dar să mai susțin niște lecții. :/ Sincer mă uimesc eu și azi de cum acum am reușit să-mi iubesc meseria și la clasă cu elevii mei să nu fiu anxioasă. Dar cred că în spatele acesteia stau de fapt rugăciunile mamei către God, că altfel nu-mi explic cum de nu mă mai sperie elevii mei și predatul.
Pai am zis, ca tu ai dat sfat bun:
"Doar Fanta zice bine ce zice...".
Dar am zis Fanatspirit ci Fanta. Tocmai ca ai zis sa se duca la psihiatru. Dar nu ai citit la inceput in mesajul ei.
La ea nu este cronica ca a aparut de curand.
Dar si aia cronica se cam duce uneori, prietenu meu a avut cronica de la 4 ani, si la 35 ani a inceput trat, si la 37 a fost bine, si pana acum la 44 e bine. S-a dus ca se tot agrava.
Tu te invarti printre oameni rau famati, de aia rad, etc.
Lucrez la o școală la ciclu primar mai exact, ca învățătoare și programul meu de la școală se termină undeva la 12, 1 și de atunci revin în casă și trăiesc numai în casă.
Am inteles, deci esti invatatoare (balamuc mare cu copiii la varsta aia)
Si eu traiesc in casa doar, dar pot iesi oricand afara ca nu prea am anxietate, daca am am de altele, nu sociala.
Dar vei fi f bine dupa ce o sa te rezolve medicul cum considera el.
Daca se ia din timp se rezolva fara probleme si vei fi bine.
Nu i s-a vindecat,nu a avut probleme,daca avea viața mea plina cu dușmani nu se mai simțea așa,și cu factori externi care sa ii pertuba sănătatea mentală, recade daca da de o trauma, stres major puternic sau dacă e pus în situații primejdioase, sa nu aibă bani mult timp sa vezi cum recade că buna ziua, nu ai cum sa o vindeci nici tu nu înțelegi el a luat un tratament care ia făcut mult bine dar nu e vindecat, sunt sigur că mai resimte anxietate in unele situații dar nu îți spune el adevărul 100%. Simptomele sunt foarte diminuate dar boala lui încă exista în capul lui,are o viață relativ liniștită și de aia e bine,daca ii da cineva bullying imediat recade și îl rupe din nou boala,este un om ferit de probleme și nu are oameni care sa ii pună bețe în roate cum am eu. Pai au ras și fete frumoase de mine când aveam mutra aia de speriat bombe,au ras și alții dar nu i-am băgat în seamă,așa e romanul și țiganul nu ii poți schimba,și oameni cu facultate indiferent de ce studii aveau.
Nu mă învârt că nu vorbesc cu nimeni,eu vb cu oameni faini,educați nu cu toți boschetarii și inculții,rad când văd cum mă manifest,tremur de zici că l-am văzut pe bau bau sunt tot crispat, eu nu as putea sa rad de un om cu probleme, trebuie să mă fac mai al dracu că văd că deja unii o ard aiurea, daca îmi spun ceva in fata de rău direct le rup dinții nu stau la discuții, am zis de mai multe ori că nu mai are rost sa fii un bun, nu aici la noi.
Daca pentru asta vrei sa te contactez mai bine nu o fac
Pai sincer putini au viata ta cu asa dusmani!
Patricia nu sta in acel mediu, deci este cu totul altceva, cazul ei este mult mai usor.
Si la ea poate fi la fel, poate recade daca are un mediu prost, insa nu prea e cazul.
Ca asa sa ramana, iar nu e bine, nu are nimic de pierdut daca incearca sa rezolve. Deci oricum nu are de ales decat sa incerce un medic.
Daca incearca are sanse, daca nu, are sanse 0.
Lumea rade ca e proasta, si daca are fac nu-s intelectuali, sunt doar licentiati.
Numai țigani că românii nu mi-au făcut rău niciodată, rad unii ca prostii câteodată dar ce am pățit cu unii borati e de nedescris, s-au pus în haită că singuri nu aveau nici o șansă cu mine. Daca și acum îmi revin și o duc bine fac pariu că iar o să fiu atacat, nu știu de ce nu da ăștia cu un virus mortal sa ii curețe
Pai aia e, ca majoritatea oamenilor nu au tangenta cu rromi si ce patesti tu.
Tu nu ai iesit din mediul ala cumva, de aia.
Normal ca, cu un mediu prost, problama nu se potoleste, ca trebuie si mediu okey, nu doar tratament.
Nu mai umblu cu ei de mult,in trecut am avut probleme și acum se vad efectele. Mie prietenii mi-au făcut rău,nu sunt toți la fel,dar majoritatea sunt nebuni și foarte răzbunători. Ăștia care râd sunt și români,țigani nu am văzut sa râdă, mi mila de ei că nu știe ce ii așteaptă daca mă enervez sunt prosti daca cred că sunt speriat sunt și fătălău, ți-am zis că m-am bătut și cu oameni grei, interlopi deci nu sunt fraier, ultimul care mi-a făcut rău era interlop dar cu o bucata l-am pus la respect, nu se aștepta Da, eu atrag numai oameni de cacao deși sunt cuminte numai rebuturi am atras de-a lungul vieții. Ea are șanse mari cu tratament sa scape dar sa meargă odată nu sa o tot lălăie
Pai da, exact asta am zis si eu ce ai zis si tu, sa se duca la medic cat mai repede, normal ca are sanse mari.
Acuma mai depinde si de genetica jumate, ca altii in locul tau nu aveau nimic, chiar daca mancau bataie, sau radeau de el, sau cutare si cutare, se duc la puscarie in conditii grele uneori si tot nu au nimic.
La tine a fost mediu 50 % si genetica 50.
Pai daca era asa, ar fi trebuit ca toti detinutii de la Auschwitz sa aiba boli psihice. Nici vorba, au fost ceva dar putini pe langa ceilalti.
Unii copii au stat in familii rau famate amaratii amaratilor si nu aveau nimic, eu eram om mediu ca material, familie okey (mama maistru chimist, tata inginer) la 16 ani si a inceput depresia aiurea.
Altii au bani si tot asa, o dau in anxietate depresie, altii sunt saraci si dau in depresii si anxietati.
Si e dovada ca genetica joaca si ea jumate rol, ca la acelasi lucru oamenii reactioneaza diferit uneori.
Tatăl meu avea probleme la mansarda, văd că semăn pe el dar el nu avea anxietate ieșea peste tot, făcea crize în schimb daca îl enervai și devenea violent câteodată la mine da așa e, e și mediu și genetica. Pe mine nici măcar Xanax nu mai mă ajută e gravă situația, nici să mă sinucid nu am curaj că știu că pot da gres și să rămân leguma pe viață
Pai vezi? Pai esti baiat destept, stii ca daca incerci sa te sinucizi poti ramane dambla.
Dar orice om inteligent nu are curajul sa se sinucida asa amatoriceste din cauzele pe care le-ai zis, nu e vb de anxitate aici.
Iar la metode profi nu au acces multi.
Dar...ai sanse sa scapi daca se intampla ce ti-am spus.
Nu am cu tratamente mă duc la psiholog să văd cum va fi! Nu îmi permit munte ședințe asta e baiul dar tot mă duc câteva,poate o sa mă ajute și acele câteva. Daca nici xanax nu mă calmează altele nici atât că sunt foarte slabe la o anxietate așa de strong. Ceva sa îmi amorțească mintea ar ajuta, dar nu mai mă încred în tratamente incerc la psiholog, tratamentul îl iau în continuare dar e clar că nici asta nu mă ajută, e foarte trist, măcar sa nu mai țin cont de părerea unor flegme de oameni m-ar ajuta foarte mult
De unde stii ca altele is slabe la asa anxietate?!
Altii au atacuri de panica puternice care e anxietatea extreme si tot au scapat, si aia n-au avut mediu tau si tot au facut-o.
Toate trat sunt strong, singura treaba la xanax e ca actioneaza intr-o ora, iar alealalte dupa 21 de zile. Dar alea odata ce actioneaza au efect constant, nu dau dependenta si nici toleranta (nu trebuie sa iei mai mult pentru acelasi efect).
Deci daca pana in 21 zile nu ajuta, e normal, deci ia mai departe.
Singurele care ajuta rapid sunt astea Xanax, Anxiar, diazepam, dar astea nu-s ok ca pot da dependenta si toleranta.
Astea se iau asa maxim 3 saptamani. Dar daca iei asa din cand in cand nu e problema, cand ai nevoie rapid de efect.
Ca sa iti amorteasca mintea ai antipsihotice dar nu e cazul, adica alea te sedeaza de nu mai ai treaba cu mai nimic.
Unele, ca alte antipsihotice nu sedeaza.
Tu trebuie sa iesi din mediu ala!
Pai nu mai mă aflu în mediu ăla ți-am zis nu mai umblu cu golani.
Am incercat foarte multe și nu și-au făcut efectul, nici medicul nu mai știa ce să îmi dea de aia zic că am încercat mai multe. Da, parca quetiapina sau cum de numește îmi amorțea mintea de nici nu mai simțeam anxietate dar mă durea foarte tare capul cans mă trezeam,, parca eram într-o altă lume nu eram conectat la realitate
Da, quetiapina e antipsihotic in doza mai mare, in doza mica e pentru depresie combinat cu un antidepresiv, dar si pentru somn, de ex 50 mg seara.
F bine ca nu mai esti in mediul ala.
Medicul depinde si de medic, unii au ce sa mai faca, altii nu au.
Depinde cat interes isi da.
Ca daca-ti dau eu acum ceva nume de antidepresive anxiolitice, o sa vezi ca nu ti-a dat. Mie mi le-a dat. Avea ce sa mai dea dar n-a dat.
Reagila (carpirazina), in doze mai mici e antidepresiv, in doze mari antipsihotic care nu sedeaza.
Brintellix sau Trintellix (Vortioxetine), este antidepresiv, eu l-am luat din Bulgaria cu reteta de aici.
Tranylcypromine, antidepresiv anxiolitic bun din anii 60 dar care merge la unii la care cele moderne n-au mers, e in Germania, exista firma de aici care aduce cu reteta de aici.
Doar ca la ala trebuie o anumita dieta, dar aia e, fara vin, ciocolata, branzeturi maturate, dar nu e asa mare problema, nu e ca la regimu de diabet sau altele, multe ai voie.
Edronax, tot in Germania e.
Latuda, antipsihotic care nu sedeaza, in doze mici e antidepresiv, tot la nemti e.
Aurorix (Moclobemide), este si asta la nemti, alt antidepresiv bunicel.
Si nu stiu daca ti-a dat tot si de la noi.
Fevarin sau Citalopram sau Prozac precis nu ti-a dat.
Spitomin iar nu ti-a dat cred, ala e un anxiolitic bun, zic unii ca nu merge pe anxietati mari, dar la unii merge, cum a fost prietenu meu de era sa cada pe jos de rau.
Mai e si Valdoxan, dar ala nu e anxiolitic, e doar antidepresiv, ala ia si anxietatea data de o depresie odata cu depresia.
Unii zic "aaaa, ala nu e la noi, nu avem experienta clinica cu el", de parca mai conteaza, daca in UE este, experienta s-a format deja, altfel nu era aprobat acolo.
Sau "aaa, nu se mai dau astea ca-s vechi".
O mare prostie, se da oricare daca e cazul.
In Germania de ce exista ala din anii 60?! Ca merge f bine la cei la care astea noi nu merg.
Dacă totuși vreodată îți faci curaj Fanta man contactează-mă ne facem curaj împreună. Să ne ducem pe lumea cealaltă. )
Am luat spitomin și nu a mers. Mersi fain pentru sugestii, cine știe, poate e prost medicul asta de nu îmi dă o schemă de tratament mai eficienta. Mi-a dat anafranil 25 mg dar mi greu sa cred că ajută în fobie sociala atât de severa.
Nu cred că și avea tupeul asta, fa-ti tu curaj să facem ce ți-am zis eu mai bine
Pai nu ca nu ti-a dat o schema mai eficienta, nu ti-a dat ce am zis eu in lista ca sa le incerce pe rand.
Zi lista ce ai luat pana acum deci toate pe rand.
Am luat destule, alea din Germania nu avea cum să le de-a. Nu merge boss nici un tratament, e o chestie de gândire așa mi-a zis și medicul, eu de când eram mic am fost mereu negativist și țineam cont de părerea celor din jur și nu aveam anxietate, depresie, dar eu sunt sigur că dacă în momentul asta ies afara fără xanax o să mă ia dracu și toți o sa vadă și o să zică că s dilau unii poate o sa rada că sa mai ras dar nu așa pe fata că îi luăm la bătaie. Dar din ce cauză îți tremură capul așa rău de la anxietate? Adica in public nu în casă.
Orice reteta dintr-o tara UE e valabila in orice tara UE, de aia este si aceasta chestie, ca orice medic dintr-o tara UE poate prescrie reteta pentru alta tara UE.
Dar aia e nu vrea sa-ti dea, ce sa zic.
Ai mai intrebat de n ori, tremura capu de la boala, te-a desfiintat de tot, te face si fizic.
Iar ca sa se absolve medicu zice ca e de gandire..adica vezi doamne nu mai tine de el, desi nu ti-a dat nimic din lista mea desi putea.
Pai in public tremuri, ca acolo te ia tare anxietatea. De fapt asta e fobie.
Anxietatea e teama fara sa stii de ce, fobia e teama unde stii de ce.
O sa ii desființez și eu pe cocalarii care mi-au făcut rău, când nu o sa mai am nimic de pierdut o să mă răzbun.
Tu cum ești cu depresia? Urmezi vreun tratament?
O sa ajungi la parnaie si acolo sa vezi anxietate nene...
Cu depresie nu-s prea okey, iau Lamotrigina pentru anxietate si ceva cipralex odata la 2-3 zile doza de 1, 5 mg, ca asa mai merge, daca iau mai mult nu imi face bine.
Am luat ciprapex și parcă îmi tăia pofta de mâncare,pe depresie și anxietate nu și-a făcut deloc efectul. Am avut depresie aproape ca a ta,nici din pat nu puteam să mă dau jos ca îmi luase toata voința,și uite că tratamentele m-au ajutat deși le-am întrerupt tot m-au ajutat,și părea imposibil să scap de ea ca la depresie,dar la anxietatea asta nu cred că voi găsi un leac că e cauzata de o trauma nu de deficit de serotonina, dopamina și altele, la baza e o trauma. O sa vad eu ce o sa fac și cu aia, boratul ăla am văzut că fugea de mine când era pe strada, are multi prieteni că îl executam de mult
Te împing eu să-ți faci curaj. Ai uitat că am kg extra?! ) E suficient un avânt și gata, boof )
Tu nu ai curaj sa ieși până la mașină dar-mi-te sa îți dai turn off vieții, pai fa ceva cu kg alea și hai sa ne luam că mă simt tare singur
Calmate, amigo!
Răzbunarea nu e pentru oamenii inteligenți, ce pnm mea măi Fanta, te credeam mai inteligent și mai puternic de atât.
Răzbunarea o văd arma oamenilor slabi, oamenii care nu știu să ierte în final sau dacă ei chiar nu pot să ierte, măcar să uite, să ia lecția, să o disece și să învețe din ea, că până la urmă viața despre asta este vorba, despre a aduna averi din astea materiale, pentru unii iar pentru noi ăștia ceva mai săraci financiar sau care strângem de la stânga să o ducem la dreapta, viața vine ca o lecție, o veșnică lecție.
Bine lecția vine de fapt pentru toți nu ține cont de finanțele unui om, doar că țin să cred că oamenii prea bogați, nu mai văd lecțiile din viață, dacă e sunt axați doar pe făcut bani, cum dracu să mai stea să mai analizeze ei ceva, să mai înțeleagă ei mecanismele din spatele experiențelor lor și al vieții, dar cei mai buni la făcut treaba asta, cred că suntem noi, majoritatea, oamenii din pătura de mijloc, care avem pase și pase, suișuri și coborâșuri, mai primim o recompensă în unele zile, apoi mai primim și câte o palmă, un pumn în unele cazuri mai grave un tacâm de tortură întreg )) ei bine, din toate astea de noi depinde ce alegem și ce facem cu ceea ce am primit, învățăm din palme sau le oferim la rândul nostru ca proștii, și o zic foarte asumat când zic că da, dacă te răzbuni ești doar un prost și un rahitic mintal/fizic/spiritual, oamenii cu adevărat puternici ignoră sau și cei mai puternici ba chiar iartă, dar cum noi nu suntem Iisus, ci doar simpli omuleți, ne rezumăm doar la o iertare superficială și la ignorare, ignorarea persoanelor care ne-au făcut rău, nu ignorarea lecției, Fanta dragă!
Deci eu sper că nu vorbesc cu un Fanta rahitic și slab, ok? Te credeam inteligent și puternic, adică la dracu, până la urmă ai zis că ai supraviețuit fără job ceva ani buni și cu o bit*h de anxietate pe tine, acum e timpul să te ridici ca pasărea Pheonix din propria-i cenușă și să meargă în vârful cerului, alone, fără nimeni, dar și fără să-i mai pese de altcineva în afară de propria-i strălucire evident fără totuși a cădea în aroganță.
Iar ca singură răzbunare pe care o vad cea mai eficientă și cea mai inteligentă, este propriul tău succes. Auziși? :/
Nu să dai în cap unui prost, ci tu să devii mai mult și mai mult decât prostul ăla care te-a călcat în picioare, dacă ai și puterea de a fi ceva mai bine pe toate planurile, plus că tu nu o să dai în cap, așa cum o făcea prostul/răul din povestea ta, claaar atunci te poți numi superior lor. Abia atunci.
God! Am fost până și cerută de nevastă. )))
Ai și tu dreptatea ta, Fanta dragă! )
Îs prea fricoasă, dar tot e bine, măcar nu mă sinucid și deci poate am șanse să-mi salvez sufletul în rai.
God! Lasă executatul de oameni și du-te și ocupă-te de viața ta, Fanta man, doar de viața ta, doar tu contezi pentru tine, dacă nu te ocupi tu de tine, cine naiba crezi că o să vină să se ocupe de tine ș-așa oamenii sunt răi în secolul 21 și super individualiști, așa că, e scopul tău primordial SĂ TE OCUPI DE TINE, de îmbunătățirea ta sau tu vrei în final să te ocupi de cămătărie?
Dacă cineva te-a supărat și tu nu te-ai răzbunat spune o vorbă tot a lui God, că atunci El rămâne dublu dator la tine. Deci poate că God ni-i dă pe oamenii răi în viața noastră ca să vadă cum reacționăm, ca în final în funcție de ceea ce am ales să ne dea pe măsura faptelor și deciziilor noastre.
Să-ți spun eu acum că ar fi și ușor, te-aș minți deoarece oricât de educată și de pașnică par eu, eu le-aș suci beregata celor care-mi fac rău, mai ales gratuit dar după ce trece feelingul de vrut să i ucid, mă calmez și-mi dau seama că ei au venit cu o altă lecție, cu un scop mai mare decât cel din înțelesul meu, ăsta mai slab, deci îi las în plata Domnului evident așa cum și eu plătesc pentru ale mele, doar nu oi fi eu perfectă pe Pământul Domnului, plin de păcătoși scoși din lut și care ne întoarcem tot în lut.
Ehhh, mai știi, poate ajungem în final pe alt drum, Fanta man.
Draga mea unde te crezi aici la examenul de bacalaureat, capacitate de scrii atât de mult? Asa de nevorbita ești? Deja mă enervezi ce s cu nuvelele astea? Poeta mea mai ușor cu rasp alea kilometrice că ne ia cu durerile de cap, direct la balamuc ne bagi
Nu sunt inteligent dar sunt foarte iubăreț din fire și foarte sincer, dar inteligent nu sunt chiar daca raspunsurile mele arata acest lucru nu sunt nici pe departe, eu am caracter, empatie astea sunt calitățile mele
Owww, Fanta drăguțule, nu-mi aminti de bac :( acolo o fost luptă acerbă man, pe cât mai multe pagini :) nu mai conta că erai prost sau deștept, conta doar să ai pagini, cu cât băgai cât mai multe pagini, cu atât dădeai mai bine :)) ooo ce vremuri, acum că-mi aduc bine aminte și atunci voiam să sar pe geam :) apoi la faculta, în clasa în care am susținut eu examenul, ieșise o tanti de vreo 50 de ani cu 20 de pagini scrise, Fanta man, 20 de pagini :(( așa că taci cu bacul că mă apucă nostalgia dar și amintirea luptei de a scrie romane =)))))
Și sper că ai să ții cont și de sfaturile mele, Fanta dragă, tu ești mai inteligent decât un răzbunător prost, așa că lasă prostiile cu răzbunarea, man. :)
P. S. Dacă eu nu m-am răzbunat pe bărbăței la cât au râs de mine de-a lungul vieții, nici pe patroni când mă respingeau la interviuri, clar poți și tu să uiți de idioțeniile cu răzbunarea, sper că asta este valabil pentru toți TPU așii care mai au gânduri de razbunare. :)
Oricum ține cont că tot ce e menit să vină, la dracu de nu vine chiar de ai fi tu și cu stea în frunte. :) Așa că, dragă Fanta, dacă un prost era menit să apară în viața ta, să-ți facă rău, tot apărea. :)
Normal ca trat te-au ajutat, pe anxietate inca nu ai dat de ala bun, dar sigur, e posibil sa fi rezistent la tratament, si atunci nu merge nimic.
Insa ti-am mai zis, nu ai testat ce se putea testa inca.
Pai nu...traumele nu dau anxietate direct, ele cauzeaza o picare de serotonina, dopamina, endorfine! Altfel nu merge, nu apare depresia si anxietatea daca alea-s ok.
Si medicatia este si pentru depresii si anxietati de la mediu, se numesc depresii anxioase reactive sau exogene.
Alea monreactive is alea fara leg cu mediu.
Si medicatia aia urca alea si consolideaza chestiile reparand ce a stricat trauma, de aia de multe ori omu scoate trat si ramane bine.
Si la decese, dar eu am testat asta.
Nu decesul tatalui iti da suferinta, intai pica alea si apoi.
Eu le-am ridicat! Si nu mai sufeream 95 %, aveam asa o parere de rau "s-a dus bunica, aia este...era bine sa mai fie".
Deci e f clar.
De ex daca alea urca mai sus decat normal cand moare tata, o sa te simti mai bine, e doar un exemplu.
Orice trauma comanda caderea alora, si in urma la aia apare problema.
Tu tot nu te potolesti...nu lasi mediu ala deoparte, vrei belele cu aia.
Nu te lasi pana nu vin 10 si te baga in spital doamne fereste, chiar daca pe moment e singur.
O sa zici ca nu conteaza, ba conteaza, ca nici nu mori, dar ai sa ai trauma de 5 ori mai mare si o sa fie o relicva.
Chiar atat de mult conteaza parerea oamenilor pentru tine? Nu poti dormi noaptea daca vecinul de la etaj 3 te barfeste? Orice ai face, cineva tot nemultumit ramane sau va comenta; fara suparare dar cu mentalitatea asta nu stiu cum reusesti sa rezisti
Nu contează bro așa se manifesta boala,ea nu ar vrea sa se gândească la cei din jur,vecini dar astea sunt simptomele bolii la fel cum gripa are simptomele ei,nu cred că ar vrea cineva sa aibă gripa dar ea există,chestia e că o gripa o vindeci ușor,o tulburare cronica este imposibil sa o mai vindeci,o vindecai daca mergeai din pripa la medic și o tratai,când în schimb e in stadiu cronic nu se mai poate face nimic decat sa o tratezi sa nu îți distrugă viața,sa devii funcțional,dar ea nu urmează nici un tratament așa ca boala o controlează total. Doar să își reautoeduce tiparul gândirii ar ajuta-o,dar problema e complexa de la radicina că ea poate are traume când colegii sau vecinii sau altcineva i-au dat bullying,și ea asociezi acel eveniment de trauma cu anumite contexte sociale asemănătoare,își proiectează acele evenimente aproape cu fiecare context social,își proiectează eșecul,frica,că se rade de ea,ce vor spinii unii,de fapt e o proiecție și cu alte cuvinte așa se manifesta anxietatea socială,gândurile,fricile nejustificate, comportamentul totul e cauzat de traume și de dezechilibre chimice a creierului, de deficit de dopamina și serotonina, când ele cad atunci psihicul are numai de suferit, nici nu prea controla până nu restabilești acele deficituri. Deci nu e vorba neapărat de mentalitate ci de traumele din trecutul ei și de boala in sine.
Cine are anxietate sociala asa simte fara sa vrea, este o boala.
Nu e mentalitate, ca e constienta f bine ca trebuie sa fie cum zici tu.
Mentalitate este cand constient crezi ca asa e normal, si nu te simti ca dracu, doar ca ti-e rusine, etc.
Iar cand afla ca nu e normal adica ce zici tu, constientizeaza si se modifica uneori treaba.
Adica ai dreptate dar ai pentru indoctrinati cu mentalitati tampite formate de catre parinti si societate.
Si aia au de mereu, la ea inainte nu prea era.
Asta ce mai e? Chiar nu am auzit de această fobie.
Bună Patricia,
am citit tot ce ai spus și aș dori să îți dau niște sfaturi.
Aplică-le și cu siguranță vei reuși.
Imaginează-ți o cameră, dormitorul de exemplu.
Această cameră este mintea ta.
La naștere, camera era complet goală, pură.
Pe parcurs, ai adaugat:
Un pat, mai târziu un dulap, apoi un birou, apoi un covor, apoi niște perdele, și pe parcursul zilelor camera ta devenea tot mai îmbogățită.
Ai adaugat niște haine în dulap, au mai trecut zile, iar ai mai adaugat haine.
Apoi ai adaugat: un parfum, o carte, un tapet, un computer/laptop, o oglindă și cu fiecare zi, în camera ta se adunau tot mai multe.
Așa este și în mintea ta. Te-ai născut copil, pur, nu știai nimic și nu aveai idee despre nimic. Pe parcurs, ai început să realizezi lucruri, să aflii chestii noii, să tragi concluzii, să îți imaginezi, și desigur și oamenii din jurul tău au adaugat idei/concluzii/imaginări. Deci, nu doar tu ai introdus obiecte noi în cameră, dar și ei. Au adus și ei o pătură, o plantă, o lampă, etc.
Iar tu astăzi, după mult timp, te-ai trezit cu o cameră foarte încărcată. O minte foarte încărcată. Unele lucruri, sunt bune în camera ta. Dar unele nu își mai iau locul aici, și trebuiesc da-te afară. Este nevoie de o repurificare, o reîmprospătare. Deoarece aici, pe lângă toate lucrurile bune, se află și niște gânduri negative, idei false, realități false, iluzii care îți dăunează, frici, anxietăți, depresii. Probabil acestea, au fost lucruri frumoase cândva, dar astăzi nu își mai au locul. Ca un parfum genial, ce mirosea frumos la timpul lui, dar care astăzi a expirat. Este timpul să îl arunci.
Și pentru aceasta, ți-ar fi recomandat să meditezi puțin aspura a ce se intâmplă. Să iei eventual o foaie și un pix (pe care apoi să o arunci, să nu o vadă nimeni, e secretul tău). Și să scrii pe ea 1, 2, 3, 4, 5, până la vârsta ta. Una sub alta. Apoi în dreptul fiecarei cifre să scrii. (Când am adaugat eu dulapul acesta? La 13 ani?). Și să spui tu: Când a început frica aceasta? La 15 ani? Și în dreptul la 15 să faci un semn.
Apoi tot așa, analizează. La 16 ani frica a evoluat? Ea a fost declanșată de o traumă? A murit cineva? Te-a amenințat cineva? Cum a evoluat situația în mintea ta. Apoi la 18 ani ai luat decizia să nu mai ieși așa tare în evidență?
Apoi la 19 ani ai fost văzută de vreun vecin făcând ceva dubios? Apoi la 20 de ani te-au auzit vecinii prin perete când purtai o discuție intimă? Apoi la 21 de ani ai accidentat vreo mașina în parcare s-au ai fost inslutată/umilită/batjocorită de vreun vecin? Sau în copilărie? Sau la liceu?
Adaugă deci un semn în dreptul la fiecare cifră, și vei vedea că această FRICĂ a ta, este de fapt o CASĂ. Da, și mă refer la o casă precum în cele în care locuiești. Carea ea, nu are o singură temelie (ei bine, când ai fost agresată la 15 ani de exemplu, a fost abia un perete). Apoi, când ai văzut accidentul ăla, s-a ridicat și celălalt perete. Când a apărut corona, al 3-lea perete (lipsa de contact). Iar stima de sine scăzută ("nu sunt frumoasă, am un defect la nas, am prea multe/puține kg, am blugii urâți") aceatea au fost pe rând: al 4-lea perete, tavanul, geamurile. Alte gânduri negative, iluzii false, întâmplări traumatizante din trecutul tău, vești proaste, accidente, au făcut o casă gigantică.
Ce vreau să spun, e că nu este un singur motiv pentru care ai ajuns în situația asta. Ci sunt vreo 4 motive mari, + un motiv mai mijlociu care pare că nu e așa mare, da completează cu un tavan acolo, + multe motive mici, care par prea mici, dar fiind atât de multe, toate la un loc, fiecare cântărind 1 gram, toate fac 1000 grame, cât un gând mare deja. Toate, au umplut paharul.
Dar am o veste bună!
Nu ești singura care trece prin asta.
Și am o veste și mai bună!
Alții trec prin lucruri MULT MAI GRELE.
Haide deci să începem să trecem peste. Iar pentru a trece peste, te voi anunța că nu se poate printr-o bătaie de palme, într-o secundă.
Ci va fi un proces care va dura o perioadă lungă. Probabil niciodată nu-și va reveni complet, dar e bine și dacă va fi 90% remediat. Și, fii optimistă, poate își va reveni și complet cândva.
Este precum un om care merge la sală de fitness, și bum, după o singură ședință vrea să fie perfect. Nu. Ci, pas cu pas, zi cu zi, încep să se vadă rezultatele. Durând o perioadă până ajunge la rezultatul dorit. Nu doar o bătaie din palme.
Așa va trebuii tu să începi să lucrezi la tine, și în timp, încet, să te vindeci.
Ei bine, abia acum ar începe ce voiam să îți spun de fapt, cum să începi să te vindeci. Care sunt pașii și cu ce să începi. Până acum abia ți-am făcut o idee despre unde ești și ce se întâmplă. Dar deja mesajul este prea lung
Superb comentariu. Felicitari!
"și mi-e teamă să nu mă vadă vecinii mei, până acum zic eu, am reușit să stau destul de anonimă pe aici."
Dar de ce faci asta? Esti o infractoare care se ascunde? Ca alt motiv nu vad.
Dacă se pune vorbitul singură în casă, țipatul pe geam și ultima dată trântele cu mama și bunica, atunci da, mă poți numi o mică infractoare.
Dar cât legat de mașină așa mă simt, că nu ar trebui să știe ei unde mă duc și când mă duc nu că oricum cunosc pe cineva pe aici dar am impresia că ei mă cunosc și bârfesc așa am eu impresia, poate e doar impresia mea de aceea urăsc blocul, la țară era mai simplu, îți trăgeai un gard mare, dacă aveai noroc și de geamuri fumurii, vecinii ăia din alte grădini, chiar dacă vedeau, vedeau doar că mașina ta a ieșit din grădină, dar pe tine, omul tu, nu te vedeau e mai safe așa, nu știe nimeni ce și cum, dar la bloc ca să ajung la mașină, trebuie să traversez șoseaua, în cazul meu, expunându-mi mutra și trupul la societate iar acest lucru mă înfioară, mai ales după amiaza când lumina și forfota e în toi. Noaptea e ok, adică singurele momente ale vieții când chiar mă simt safe pe drum, deși funny toți spun că noaptea e periculoasă, noaptea mă simt cel mai safe. Noaptea și în sezonul rece când străzile devin ceva mai pustii.
Și sper să nu fiu înțeleasă greșit eu una ador omuleții, tânjesc după relații și vorbe cu ei, tânjesc după ochii și sufletele lor, evident ăia care le au )) ba eu chiar sunt omul care se atașază ca proasta de oricine ca un cățeluș și când pleacă plâng cu anii după ei, dar nu îi suport în mulțimi așa care mișună ca și gândacii prin orașe sau suburbii și te privesc, mă înfioară oamenii sub această formă
Daca nu ai trecut vreodata prin stari de genul, nu ai cum sa intelegi. Tu pui intrebari pertinente si logice, dar raspunsul nu tine de logica.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
