în 30 Iunie 2014 | a întrebat:

Heii, am 14 ani si sunt bipolar depresiva. Simt ca uneori imi pierd controlul cu totul. Cum as putea sa le spun parintilor mei despre asta? Imi este foarte frica de reactia lor si nu stiu cum sa le spun.

4 Raportează Evaluează

Atenţie! Problemele de natură medicală sunt probleme serioase care necesită asistenţă/consult specializat. Sugestiile date de utilizatorii TPU au doar o valoare orientativă şi în nici un caz nu exclud consultul profesional medical. Prin urmare vă recomandăm să apelaţi la personal medical specializat atât pentru diagnosticare, cât şi pentru tratament.

Răspuns Câştigător

în 30 Iunie 2014 | a răspuns:

Am inteles.E bine totusi ca ai discutat cu pshiologul scolii.Eu zic sa-i asculti sfatul si sa mergi la un specialist pentru a fi confirmat diagosnicul.
Nu e bine sa amani prea mult.
Si nu te baza prea mult ce scrie pe net, pentru ca de multe ori sunt informatii eronate.
Mergi la medicul de familie, cere o trimitere la specilaist si fa-ti o programare.
Si vorbeste cu ai tai, nu mai lasa.

Răspunde

Ordonare:

3 răspunsuri:

în 30 Iunie 2014 | a răspuns:

Draga mea, cum ai ajuns la acest diagosnic? Ai fost la doctor? Esti in evidenta unui medic specialist? Mi se pare totusi destul de serios.
Daca stai alaturi de parinti, e imposibil sa nu observe modificari la tine.
Cum ai putea sa le spui? Exact cum ne-ai spus si noua! Nu ar trebui sa-ti fie teama de reactiile lor...E mai important sanatatea ta.

Răspunde Raportează Evaluează

în 30 Iunie 2014 | explică (pentru Fatamuntilor):

La inceput nu am stiut nimic despre boala aceasta dar sincer nu mai stiu din ce motiv am ajuns sa vorbesc cu psihologul scolii. Ea mi-a spus despre aceasta boala psihica, m-a evaluat si mi-a zis ca intr-o proportie de 90% sufar de Tulburarea Bipolara si m-a sfatuit sa merg la un doctor specializat. Eu am cautat mai multe despre boala asta si am vazut caci, cam toate simptomele le am si eu. Cat despre parintii mei, ei sunt mai tot timpul plecati la munca si nici nu prea apuc sa vorbesc cu ei. Au observat ca m-am schimbat si m-au intrebat de cateva ori daca sunt bine, dar apoi nu au mai dat importanta acestui lucru si eu chiar nu stiu cum sa le spun despre asta. Oricum multumesc mult pentru raspuns!

Răspunde Raportează Evaluează

în 30 Iunie 2014 | a răspuns (pentru Vergan):

Răspunde Raportează Evaluează

Ascunde conversaţia (2 răspunsuri)

în 10 August 2015 | a răspuns:

Ar trebui sa le spui. Si iti zic asta pentru ca si eu sufar de aceasta boala. Si intr-adevar este groaznic. Odata esti depresiv, si odata devii parca de neoprit, sti? Te crezi asa de perfecta, si gura aia parca nu-ti mai tace nicio secunda. Te-nteleg, bine? Iar..parintii tai trebuie sa stie de situatia ta. Uite.tu daca ai fi mama n-ai vrea sa stii ce-ti ascunde copilul tau? Pune-te un pic in locul lor. Nu este roz nici la ei. Ai tai probabil banuiesc ceva. Te rog spune-le pentru binele tau. Si cand ajungi la un specialist sa-ti iei medicamentele, sa nu faci ca mine. Nu conteaza daca mama ta sau tatal tau iti spun sa nu ti le mai iei. Gandeste-te la sanatatea ta! Ai putea ajunge chiar si sa ai tentative de sinucidere. Si crede-ma nu-i placut. Te simti ca tot rahatul(scuza-mi exprimarea) cand te-ntorci acasa. In regula? Anunta-ti parintii. O sa te-nteleaga. Daca vrei sa-i spui doar mamei tale, fa-o. Doar spune cuiva, unui adult. Si daca nu vrei si nu vrei, incearca sa apelezi la un psihiatru care te poate trata fara acordul parintilor. Desi nu prea cred ca se poate asa ceva. sad In orice caz, succes cu spusul parintilor.