Cea mai buna voce e vocea de piept. Daca nu te-ai nascut cu o voce calda, baritonala, care sa izvoreasca din piept si nu din gat, nu dispera: exista tehnici care te pot ajuta sa vorbesti mai aproape de standardul vocii crainicilor de televiziune.
Prima tehnica: incordeaza stomacul cand expiri: asta face ca vocea sa plece mai de jos, din piept, si nu din gat. Odata ce stapanesti expirarea cu ajutorul stomacului, poti incepe sa vorbesti pe acest fel de expirare. Deodata, te auzi altfel. Renunta la vocea de gat, si fa exercitii: inregistreaza-te. Asculta-te. Corecteaza-te. Repeta.
A doua tehnica: stai drept – nu cocosat, si, foarte important, cu ambele talpi pe pamant. Atunci cand stai pe varful picioarelor (cum ar veni: pe tocuri), sau picior peste picior, sau cu picioarele sub scaun, vocea se aude diferit, si mai pitigaiat.
A treia tehnica: nu te enerva. Usor de spus, dar rezultatele sunt fenomenale. Atunci cand ne enervam tonul vocii se duce cu o terta in sus. Urmarea – imediata – e ca transparem ca fiind agasanti, nesiguri pe noi si incredibili. De obicei, cine minte isi subtiaza glasul cand o face – fara sa vrea.
A patra tehnica (foarte importanta): nu raspunde din prima. Lasa cateva fractiuni de secunda intre intrebarea -sau spusa- celui cu care vorbesti, si interpelarea ta. Facand asta, o sa poti sa-ti controlezi mai bine vocea, din pozitia corpului, si n-o sa vorbesti repede. Sa vorbesti repede e la fel de prost si incredibil ca si sa vorbesti pe tonuri inalte. Decat sa vorbesti repede, mai bine taci. Cand o faci (asa), oricum, nimeni nu te asculta.
A cincea tehnica (o stapanesc oratorii de meserie): lasa umerii in jos. Trage-ti umerii in jos cand vorbesti. Combinat cu spinarea dreapta, talpile pe pamant, expiratia din abdomnen si lipsa de graba, si vocea ta va suna ca cea a unui star de cinema. Charles Boyer 2.
6. Fugi de falsul entuziasm. Atunci cand falsifici entuziasmul, unul din primele efecte vizibile e ridicarea tonului vocii, si vorbitul rapid. Amandoua aceste simptome sunt similare si minciunii lipsite de calitate. Trebuie sa fii un punct (sau doua) mai putin entuziast decat partenerul tau de dialog. (Prea putin entuziast, adica partenerul de dialog sa fie la 8, si tu la 4 sau 5, nu cred ca o sa-l inspire prea mult sa cumpere.)
Vocea ta e un instrument intr-o orchestra de comunicare. O voce cultivata, care comunica bine, e o voce care se joaca pe tonuri, muzical. O voce monotona, nazala, fara inflexiuni, e o dovada de prostie, lipsa de cultura, si nu inspira autoritate si nu cere atentie. Propozitia trebuie sa aiba accente, si sa se termine pe tonica, muzical; dar fara sa canti.
(In ultimii 15-20 de ani s-au inmultit vocile latrate, rastite, ragusite, atonale, si cu impulsuri repetate, care nu au nici o legatura cu topica frazei, sau cele spuse. E modul cum vorbesc ‘baietii de cartier’. Poate ca acest mod va poate impune in fata blocului, dar cu greu poate starni o impresie favorabila clientului.)
7. Atunci cand vorbesti, accentueaza verbele (predicatul in special), si nu substantivele: in nici un caz subiectul, mai ales daca e vorba de tine – vei parea ingamfat.
8. Imita. O voce buna e una care are o tonalitate similara si viteza de vorbire similara cu cea a interlocutorului. Sa mimezi, iarasi, discret, accentul si ticurile verbale ale interlocultorului e o tehnica extrem de folositoare, care genereaza un fel de ‘fratie nedeslusita’ intre voi. Atentie insa, sa mimezi prea tare un accent e o greseala, pentru ca e prea usor de descoperit.
9. Atunci cand vorbesti trebuie – repet, trebuie – sa-ti accentuezi spusele cu o gestica corespunzatoare. Sa vorbesti cu claritate si pasiune, dar cu mainile in buzunar: nu comunici ceea ce trebuie. Ideal, gesturile tale trebuie sa spuna acelasi lucru ca si vorbele tale. Fa un experiment: uitat-te in oglinda atunci cand spui un discurs, dar fara sa-l spui cu voce tare, ci numai in gand. Vezi ce spun gesturile tale, si daca sunt congruente cu ce vrei tu sa spui, de fapt. Incearca sa spui acelasi lucru din gesturi: apoi cupleaza discursul, cu noile gesturi astfel descoperite.
10. Accentueaza parti sau cuvinte cheie ale discursului tau cu ‘carlige de atentie’: ridicarea degetului aratator, bataie din palme, pocnit din degete. Aceste gesturi au valoare de semne de punctuatie intr-o propozitie scrisa, adauga culoare si muzicalitate vocii.
11. Invata-ti textul de spus: nu neaparat pe dinafara, dar sa-l stii. Sa stii ce ai de spus. Poti avea in mana un cartonas cu ideile principale: dar atat. Textul trebuie sa fie atat de bine insusit si relatat, incat niciodata sa nu trebuiasca sa te gandesti la el, la ce spune, ci la cum spui. Orice aaaa-uri, sau ticuri verbale care apar in prezentarea ta sunt toxice: atentia auditoriului moare.
12. Fa contact vizual cu audienta. Gaseste-ti cativa audienti cu care iti face placere sa faci contact vizual. Vorbeste cu oamenii, nu cu peretii.
13. Si ultima idee (o sa radeti): cafeaua subtiaza vocea. Pe bune. Mi-am dat seama de asta la inregistrarile podcasturilor, pe care le fac zilele astea. Nu e chiar o idee buna sa bei cafea cand vrei sa fii convingator, sa vorbesti in public: o sa pari energic, dar nesigur pe tine si fricos.
LarisaChe07 întreabă: