Daca te hotarasti sa te operezi, dupa ce te-ai internat, vei avea o discutie si cu medicul anestezist. O sa-ti explice in ce consta anestezia, o sa-ti ia tensiunea, o sa vada daca esti fricos si asa mai departe. Nu stiu daca o sa tina cont prea mult de parerea si de preferintele tale. Daca o sa-i spui ca iti e frica din nu stiu ce cauza, o sa te combata cu argumente. In ceea ce priveste anestezia propriu-zisa, nu este nimic de speriat. Pur si simplu intri in sala de operatie, te dezbraci, te intinzi pe un pat destul de comod si ti se pune o perfuzie. Dupa ce a venit medicul anestezist, o sa te puna sa te asezi la marginea patului si sa stai aplecat. O sa te ajute o asistenta. Eu, cand m-am operat, nimerisem una tanara. Nu pot sa mint, recunosc ca, fiind aplecat in decolteul ei, am cam uitat de anestezie. Totul a durat cateva secunde, acul a intrat din prima (la altii, in special la cei cu obezitate sau scolioza, intra mai greu). Dupa cateva zeci de secunde, am inceput sa amortesc. Era o senzatie placuta. Pe tot parcursul operatiei, am fost foarte lejer, m-am simtit foarte bine. Mai era si o asistenta la capul meu, care dupa ce mi-a pus un tub de oxigen in nas, de care nu aveam, insa, nevoie, ma intreba din cand in cand: "Puiule, esti bine?". Pui la 18 ani, 1.90 si peste 90 kg... Imediat dupa operatie ma simteam ca un lemn. M-au tras cu cearceaful pe o targa, m-a dus un vecin de-al meu care era brancardier la salon, la terapie intensiva, iar de acolo, m-au preluat asistentele. Eram acoperit. Dupa ce mi-au dat cearceaful jos si au vazut cu ce om au de-a face, si-au pus mainile in cap. S-au urcat doua pe pat, doua au ramas langa, una la cap si una la picioare. Dupa ce au terminat "transferul", toate rasuflau de parca au alergat la maraton. Dupa aceea am stat o zi si o noapte la terapie intensiva, mi s-a spus sa nu ma ridic din pat, sa beau multa apa, sa nu mananc nimic si sa nu misc, pe cat posibil, capul. Dupa aceea au trecut zilele si au fost externat. Chiar daca a fost vorba de o operatie, am ramas cu amintiri foarte placute (nu am stat sa le expun aici pe toate). Prin ceea ce ti-am povestit, am incercat sa-ti explic ca nu e chiar asa de "de groaza" o anestezie rahidiana. Esti temator, este de inteles, insa nu ar trebui sa-ti fie frica. Mie unul de operatie nu imi era frica, insa ma gandeam cu groaza la perioada de dupa anestezie. Ma gandeam ca vor trece greu cele 24 de ore. De asemenea, ziua si noaptea de spitalizare dinainte de operatie au fost cam nasoale. Dupa aceea, m-am imprietenit cu "vecinii" si am inceput sa ma distrez.
De o anestezie locala nu cred ca poate fi vorba. Doctorul mi-a explicat ca daca ar fi facut asta in cazul meu (eu am avut hernie ombilicala si omfalita), ar fi fost vorba de o multime de intepaturi si tot as fi simtit durere si disconfort in timpul operatiei.
P.S. Daca te hotarasti sa te operezi, ai grija sa-ti faci tu treaba, sa te epilezi tu acolo jos. Iti spun eu ca e groaznic sa te trezesti ca iti bate infirmiera la usa cu 2 big-uri in mana pregatita sa...
Multumesc mult! Chiar mi-a fost de folos raspunsul tau! Nu sunt asa fricos de injectii, operatii; m-am operat la maxilar si mi-a facut anestezie in cerul guri si am suportat nu a fost cine stie ce! Dar am auzit pe multa lume ca anestezia rahidiana e cea mai dureroasa.De operatie nu am nici cel mai mic stres fiindca stiu ca nu voi mai simnti nimic dupa anestezie..insa pana la operatie e enestezia asta ma framanta cu bagatul acului in coloana! Pe tine te-a durut? Am auzit ca daca iti misti capul dupa operatie si nu stai nemiscat 6 ore o sa ai dureri de cap ingrozitoare si dupa cativa ani de la anestezie!
Nu m-a durut absolut deloc. Nici nu am simtit acul. Norocul meu a fost, cred, ca a intrat din prima. Aveam un coleg de salon care spunea ca i-a bagat acul de 3 ori si ca-l dor zonele. Legat de durerile de cap, sincer, nu mi-a spus nimeni sa nu misc capul. Nici asistenta, nici anestezista. Stiam eu asa, din popor. Am avut dureri de cap usoare cam o saptamana dupa operatie. Cand ma intindeam in pat imi treceau. Un lucru nasol a fost ca, la 24 de ore dupa operatie, cand a venit o asistenta sa ma mute de la terapie intensiva, in momentul in care m-am ridicat la marginea patului, aveam niste ameteli teribile. A durat cam 20 de minute sa scap de ele. Nu mai zic ca m-a pus intr-un scaun cu rotile. Era foarte aiurea In orice caz, timpul a trecut si imi amintesc cu placere de perioada petrecuta acolo.
Sper sa imi aduc si eu aminte cu placere de momentele care vor urma, dar nu prea cred!
Poti sa-ti expui preferintele cu privire la anestezia pe care o doresti tu, dar prima data asculta si ce are de zis medicul, fiecare anestezie e cu riscurile ei, si nu are rost sa te expui unor riscuri mai mari daca nu este nevoie, anestezie locala nu se poate face in cazul asta.
Sanatate.
Frica din ce cauza vine? Iti e teama ca nu vei mai putea merge dupa anestezia rahidiana?
Pai sunt vreo 2 variante :
1 daca te operezi la privat mergi pe mana lor, sunt niste profesionisti spun asta pentru ca de exemplu daca la stat ti se recomanda o operatie, la privat ti se poate oferi o optiune de rezolvare a problemei care sa nu implice operatie ci poate o interventie cu laserul etc s-ar putea sa scapi mult mai usor dar costa intr-adevar
2 vorbeste cu anestezistul si/sau medicul care te va opera si cere anestezie totala, fiind asa la cerere ca vrei tu neaparat e posibil sa trebuiasca sa o platesti, sa le dai si lor niste bani si vor face cum vrei tu, aici vorbesc din experienta proprie(eu am avut de pus niste copci la o mana si am cerut anestezie ca mi-a fost frica sa-l las sa ma coasa fara si mi s-a facut cu toate ca mi s-a spus ca nu e nevoie de anestezie, deci se poate)
Nu pot compara problema mea cu mana cu ce ai tu dar e un exemplu ca daca insisti si explici ca efectiv iti e frica vor tine cont si de parerea ta nu doar de ceea ce trebuie facut.
Multa sanatate iti doresc.
Mario1996 întreabă: