Din ce imi amintesc ti-am mai raspuns odata la o intrebare asemanatoare. Acest lucru ar trebui sa te bucure, sa-ti pui intrebari existentiale reprezinta primul pas spre o minte luminata. Cel mai probabil nu vei gasi raspunsul la acele intrebari, dar continua sa ti le pui, continua sa te framanti si vei gasi raspunsul la alte intrebari, la care nici nu te gandeai. Sa citesti, ce activitate minunata, incearca insa sa nu cazi prada maculaturii si cartilor comerciale, citeste doar opere valoroase, Victor Hugo, Marcel Proust, Balzac, Stendhal, Gustave Flaubert, Descartes, Shakespeare si multi multi altii.
Acum am citit celelalte raspunsuri si nu-mi vine sa cred, te rog sa nu iei seama de acele non-sensuri. Ai o minte filosofica, romantica, ceea ce e extraordinar de frumos, nici vorba de psiholog sau psihiatru. Ai zis la un moment dat ca esti de acord ca viata trebuie inteleasa nu doar traita, ei bine, e sansa ta sa incerci sa o intelegi. Acum se incepe, din tinerete sau chiar din copilarie.
Care sunt acele ganduri ce te framanta? Poate gasim o rezolvare a lor.
Ce viața, fiecare mișcare care o fac, fiecare faptă este gândita, îmi vine să plâng nu ai idee cat de tare m-am saturat de ele, toată ziua îmi stau in cap
Mno, si eu am in fiecare zi ganduri pe tema etica, pe metafizica si mi le dezbat singur. Ai putea sa incerci.
Nu am prea priceput care sunt intrebarile. Te referi la "ce e viata?"; iar apoi nu am inteles vreo alta intrebare.
Viata e o serie de urcusuri si coborasuri, un drum lung de suferinta in cautarea fericirii. Unii o gasesc inainte sa moara, altii mor cautand-o.
La mine gândurile sunt 24/24 m-am saturat de ele
Am trait in adolescenta dar dupa mi.am schimbat atitudinea si au trecut toate.
Părinții mei spun mereu "totul este bine" și nu prea mă iau în seama când vorbesc despre asta.De aceea am decis sa întreb aici unde cineva mă va asculta și mă va ajuta
Nu, n-am descoperit și nici nu vreau, m-am obișnuit așa, de asta ți-am sugerat să faci ceva cât mai rapid, nu-ți doresc să faci ce am făcut eu și să te simți cum mă simt eu.
Du-te la părinții tăi și spune-le că ai nevoie de un psiholog, e o stare insuportabilă și e posibil să ai depresie, te vor înțelege.
anonim_4396 întreabă:
Carmen133 întreabă: