Merita sa speri la vindecare când ai o suferință cronica? Și cum te poți ajuta singur să îți ridici moralul?

Omul muncește și se relaxează. Ideal este să fie un echilibru între cele două.

Atunci când te relaxezi, îți iei gândurile de la problemele cotidiene și îți reglezi stresul acumulat în acea zi.

Atunci când muncești (fie că e vorba de carieră, fie că e vorba de hobby, cum ar fi gătitul, tăiatul lemnelor sau construirea unei pisici robotice), dai un sens vieții. Tu ești singurul care face acel lucru in acel moment, și singurul care simte ceea ce simți tu, indiferent că e fericire sau suferință. Asta te face unic în lume. În momentul în care ai ceva pentru care să dedici timpul și energia, și ești multumit de ceea ce faci, simți că tu ești cel sortit să facă asta.

Filozofia aceasta scoate din ecuație comparația între experiențe negative și pozitive și pe mine mă ajută să dau un sens fiecăreia. Sper că a fost de folos ceva de pe-aici.