Mi-a spus cineva ca un salam se mai poate consuma inca 10 zile dupa data expirarii. Adevarat sau Fals? va multumesc.

Si asa salamul este un aliment plin de produse agreive pentru organism; daca il mai mananaci si dupa data expirarii... citeste aici sa vezi ce mai e cu salamurile:

Stii cum se prepara mezelurile ?
Le mananci cu pofta, insa stii cu adevarat ce consumi? Afla de la prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare cum sunt preparate toate mezelurile!



Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: "14 portii de mezeluri pe luna cresc cu 78% riscul aparitiei unei forme de boala pulmonara obstructiva cronica, una dintre primele cinci cauze de deces in tarile vestice si care se manifesta prin scaderea capacitatii organismului de a mentine o concentratie normala de oxigen in sange".

Ce ingrediente contine o reteta standard pentru un mezel?
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Mezelurile contin aditivi foarte periculosi, cum ar fi: nitrati si nitriti de sodiu si potasiu (de la E 249, la E 252), fosfati (de la E 339 la E 343) si polifosfati (de la E 450 la E 452) de potasiu, sodiu, calciu, magneziu. In prezenta proteinelor, nitritii se transforma intr-o substanta care favorizeaza aparitia cancerului de stomac. In doze foarte mari, nitritii dau o toxicitate acuta care impiedica sangele sa mai transporte oxigen. Sugarii si copiii mici sunt foarte sensibili la aceste substante, care le creeaza probleme respiratorii. Un aditiv pe care producatorii il folosesc ilegal si destul de frecvent in mezeluri, fara sa fie sanctionati, este amidonul modificat. Conform Ordinului nr. 975, amidonul nu este admis in produsele din carne. Totusi, mezelurile au amidon cu nemiluita, pentru ca acest aditiv retine multa apa si mareste cantitatea de mezel, inlocuind in fapt carnea.

La ce ingrediente trebuie sa fim atenti cand alegem un produs procesat din carne?
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Chiar daca au fost siliti de legi sa treaca pe etichete toate componentele retetei, producatorii din Romania se feresc sa dezvaluie cantitatile adevarate de carne dintr-un produs. Dintr-o lista de aproximativ 20 de ingrediente, doar unul singur este carne. Restul sunt fosfati, nitriti, nitrati, arome sintetice si coloranti, multa sare si multa apa. In ultima vreme, au aparut tot soiul de aditivi care n-au fost testati toxicologic, dar pe care producatorii au inceput sa-i foloseasca intens. Dintre cei mai periculosi sunt fosfatii, care, in exces, impiedica fixarea calciului in oase. Imaginati-va ce inseamna asta pentru copii.

Glutamatul monosodic da un gust foarte bun. Stimuleaza pofta si te face sa mananci incontinuu. Efectul nu-i imediat, dar mancand si mancand, duce la obezitate.

Aspectul de „delicios" al mezelurilor este dat, in mare parte, de faina de soia sau de amidonul de cartofi, care au chiar 40% din compozitia unui parizer ieftin sau a unui salam. Soia in stare pura, nemodificata genetic, a ajuns sa fie cel mai sanatos ingredient dintr-un salam. Amidonul, in schimb, chiar n-are ce cauta intr-un produs din carne. Pentru ca nu vor sa fie scrupulosi, producatorii promit sa-l treaca pe lista ingredientelor.

Pestele afumat este indicat pentru consum?
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Pestele afumat este mai greu de digerat din cauza fumului, care pe deasupra mai contine si substante nocive. Prin afumare, pestele isi pierde o parte din calitatile nutritive.

Ce contin crenvurstii, salamul, carnatii, parizerul

Crenvurstii din ce sunt facuti?
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Crenvurstii contin in cea mai mare parte MDM, adica tocatura de oase, tendoane, pielite, grasime (tot ce mai ramane din carcasa de pasare dupa ce se ia carnea), sunt pline de bacterii care ne pot imbolnavi grav. Salmonella, raspunzatoare de toxiinfectii alimentare si campilobacter, o bacterie care favorizeaza cancerul de stomac, stau la suprafata carcasei de pasare, pe piele. In momentul in care carcasa este tocata, bacteriile se amesteca in toata masa produsului, care, chiar daca mai este preparat termic, ramane infectat pana la consumul propriu-zis.

Ce intra in compozitia unui salam?
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Salamurile contin: 60% slanina si sorici, 17% carne de calitate inferioara – adica ceea ce se poate prelucra din picioare, gat - mix de condimente – sare, boia, piper sau extract de condimente – aditivi care imita gusturile condimentelor, faina de soia 20%, antioxidanti, colorant – carmin, glutamat de sodiu (E 261), nitriti, nitrati, pasta de usturoi, zahar. Toate acestea se amesteca in malaxoare, apoi se ambaleaza in membrane artificiale (de plastic), se zvanta si se afuma industrial intr-o camera unde, teoretic, ar trebui sa stea cel putin patru-cinci zile. in alte cazuri, se adauga agent de afumare.

Ce reteta standard se foloseste de obicei in prepararea carnatilor?

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Carnatii de porc contin carne de porc 60%, cu slanina si sorici, proteina vegetala din soia nemodificata genetic, apa 20%, sare, condimente si arome naturale, stabilizatori (di-polifosfat de sodiu si potasiu), antioxidanti (acid ascorbic, izoascorbat de sodiu), nitrit de sodiu, potentiator de gust (glutamat monosodic), zaharuri (lactoza, dextroza), colorant natural – carmin, conservanti: nitrit de sodiu si nitrat de potasiu. Nitritul de sodiu previne cresterea bacteriei ce cauzeaza botulismul, mareste timpul de valabilitate al produsului, stabilizeaza culoarea rosie a carnurilor procesate si da o aroma specifica.

Ce ingrediente gasim in parizer?
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Parizerul de porc contine 80% slanina si sorici de porc, 10% carne de pasare dezosata mecanic (in care intra oase macinate), faina de soia, proteina vegetala, amidon, condimente – sare, usturoi, coriandru, boia de ardei, potentiatori de gust, coloranti (carmin). Dupa amestecare, compozitia se fierbe timp de 20 de minute in apa, la 75 de grade C. Din cauza amidonului si a fibrelor din soia, confera starea de satietate. In schimb, este greu de digerat. Carnea dezosata mecanic este pasta rezultata din dezosarea carcaselor de pasare, care este prelucrata cu utilaje.


Ce gasim in sunca presata, pateuri, pastrama si cotlet de porc?

Sunca presata, pastrama si cotletul de porc sunt mai putin prelucrate sau pot sa contina si ele ingrediente nocive?
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Proportiile de carne difera in functie de reteta. Sunca taraneasca contine: 70% carne procesata mecanic (are in compozitie slanina, urme de oase, sorici) - proteine din soia, toata gama de antioxidanti, colorant – carmin. Carnea se injecteaza cu o solutie de saramura, apoi trece in malaxoare de trei ori. Prima malaxare se face la o ora dupa injectarea cu saramura, a doua la 24 de ore dupa depozitarea la frig si inca o data la 48 de ore dupa maturare. Apoi, compozitia se pune in forme metalice care se tin la un tratament termic de 75 de grade Celsius. Dupa racire, formele se ambaleaza in pungi de plastic, in vid.

Pastrama de porc contine: carne dezosata de la pulpa, spata si muschiul de pe spate. Se taie in suvite, se sareaza, dupa care se trece printr-un sos condimentat cu praf de ceapa si de usturoi, antioxidanti, coloranti, agenti de afumare si potentiatori de gust. Carnea sta in sos timp de trei pana la cinci zile, apoi se scoate si se leaga cu sfoara. Se injecteaza cu o solutie de saramura de 20-40%, apoi se ambaleaza in pungi de plastic, in vid. Afumarea se face cu fum lichid, care contine cele mai cancerigene hidrocarburi - cele policiclice aromate.

Cotletul de porc contine: cotlet de porc, un strat de slanina de 0,5–1 centimetri. Carnea, taiata suvite, se injecteaza cu saramura 20%- 40%. Injectarea se face manual sau cu o masina speciala cu ac. Se pune apoi intr-un sos condimentat cu usturoi, boia de ardei, piper si coriandru, unde se lasa timp de mai multe ore. in sos se mai adauga antioxidanti, potentiatori de gust. Se lasa sase zile la rece, apoi se afuma industrial. 14 portii de mezeluri pe luna cresc cu 78% riscul aparitiei unei forme de boala pulmonara obstructiva cronica, care este foarte grava. Afectiunea reprezinta una dintre primele cinci cauze de deces in Vest. Se manifesta prin scaderea capacitatii organismului de a mentine o concentratie normala de oxigen in sange.

Pateurile ce ingrediente contin? Dar cele vegetale?
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Pate-ul este un preparat culinar de consistenta cremoasa obtinut in casa sau industrial,
din diverse ingrediente, cum ar fi: carne de porc, de vita, de peste (ton), sunca, ficat, unt, smantana, condimente, sare, aditivi alimentari, arome. Cel mai renumit este „pate de foie gras" obtinut din ficatul de gasca sau rata special crescute in acest scop. Ficatul obtinut de la aceste gaste sau rate este hipertrofiat si infiltrat cu grasime (steatoza hepatica). Acest ficat este transformat in pasta prin amestecare cu unt, lapte, uneori cu ciuperci rare si foarte scumpe (trufe). Acest „pate foie gras" se consuma de obicei uns pe paine prajita, ca aperitiv, pretul lui fiind insa prohibitiv.

Pate-urile industriale fabricate astazi sunt foarte deosebite de pate-ul ultrafin foie gras de gasca sau rata. Iata o compozitie tipica a unui pate industrial: ficat de pasare 20%, apa, carne de pasare, ulei vegetal nehidrogenat, proteina vegetala din soia, amidon din porumb, sare iodata, condimente, amidon din grau, extract din condimente, mustar, arome, stabilizatori (polifosfati E 452), sirop de glucoza, emulgatori (esterii glicerici ai acidului citric E-472), agenti de ingrosare (guma guar E-412, guma xantan E-415), antioxidanti (acid citric E-330), ascorbat de sodiu E-301), potentiator de aroma (monoglutamat de sodiu E-621), colorant (carmin E-120), conservant (nitrit de sodiu E-250). Contine alergenii: soia, gluten, mustar.

Pe piata exista si variante de post, pate-uri vegetale care, din pacate reproduc compozitia celor din ficat-carne, continand: apa, ulei vegetal hidrogenat (margarina) sau nehidrogenat, proteina din soia, sare iodata, extract de condimente, mustar, arome, stabilizatori (polifosfati E-452), emulgatori (saturi ale acizilor grasi E-470, s.a.), agenti de ingrosare (guma guar E-412, caragenan E-407), amidon din grau si porumb, sirop de glucoza, zaharuri, potentiator de aroma (glutamat monosodic E-621), legume deshidratate, antioxidant (acid ascorbic E-300), acidifiant (acid citric E-330), faina de roscova (E-410), coloranti (caramel E-150, rosu carmin E-120), extract de paprika. Contin alergeni de tipul: gluten, telina, mustar, soia.


Citeste in continuare despre cum sunt falsificate produsele din carne

Cum se pot falsifica aceste produse din carne?
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Cele mai intalnite si in acelasi timp cele mai periculoase practici frauduloase efectuate la fabricarea si comercializarea carnii si produselor derivate sunt:

* substituirea carnii de calitate superioara cu carne de calitate inferioara (spre exemplu: inlocuirea carnii cu MDM – carne dezosata mecanic cu valoare biologica si calitate microbiologica scazuta);
* punerea in vanzare a carnii alterate, al carei defect este mascat prin prelucrare si transformare in produse, cu adaosuri de condimente, aditivi alimentari (E-uri), alte ingrediente;
* substituirea carnii unui animal cu carne provenind de la alte animale pentru care trebuie mentionata obligatoriu originea ex: carnea de porc amestecata cu carne de magar, nutrie, cal, sau carne de la specii necomestibile (caine, pisica);
* procesarea sau comercializarea carnii prelevate de la animale moarte, taiate in agonie sau aflate in stari fiziologice (bolnave), care le fac improprii consumului uman;
* falsificarea produselor din carne, cum ar fi: carnea tocata, pasta de mici, preparate din carne (carnati, mezeluri, salamuri, muschiulet, jambon, specialitati), semiconserve si conserve din carne prin inlocuirea unor componete valoroase cu altele inferioare: sorici, grasime, tendoane, organe (urechi, stomace);
* introducerea unor aditivi alimentari pentru retinerea apei (guma caragenan E-407, coloranti, E-120 carmin, polifosfati E-452, amidon E-1404, 1440), soia (faina, izolate, concentrate, texturate proteice), alte ingrediente sau condiment in cantitati mai mari sau neautorizate.


Descoperirea falsului in cazul substituirii carnii de calitate cu una inferioara se face prin determinarea continutului de colagen, care se caracterizeaza prin abundenta aminoacidului hidroxiprolina. Metoda este foarte utila, in special la produsele obtinute din carne tocata (mezeluri, pateuri). Acest aminoacid impreuna cu purinele si unii aditivi pot declansa crize de guta la cei suferinzi de hiperuricemie. Astfel de produse sunt contraindicate si suferinzilor de boli hepato-renale, cardiovasculare, cerebrovasculare, suferinzilor de cancer. Inlocuirea proteinei din carne cu proteina vegetala, de exemplu din soia, sau prin adaos de ingrediente si/sau aditivi, apa, amidon, polifosfati, sare, azotati/azotiti este intalnita frecvent la produsele:

* crude: carne tocata, pasta de mici, carnati proaspeti;
* pasteurizate: rulade, muschi, sunci;
* afumate: carnati, slanina, costita;
* pasteurizate si afumate la cald: cremwursti, parizer, salamuri, carnati;
* afumate la cald, pasteurizate, afumate si uscate (ex. salam de vara);
* semiconserve si conserve din carne sau cu adaos de legume.


In tehnologia moderna, deseori se utilizeaza carnea congelata care are capacitate redusa de hidratare, retinere a apei. Pentru a mari capacitatea de retinere a apei se adauga in reteta produselor din carne diferiti hidrocoloizi: saruri de fosfor (E-452), polizaharide modificate, amidon modificat E-1404, E-1440, E-1420, carboximetilceluloza E-468, E-466. Din cauza prezentei glucidelor de tip amidon, produsele din carne care in mod natural au index glicemic 0 se transforma in produse „moderne", care au index glicemic solicitand suplimentar pancreasul.

Amidonul este o asociere nerecomandata cu proteinele animale, deoarece impiedica digestia acestora, stimuland balonarea si procesele de putrefactie colonice care cresc riscul de cancer de colon. Aceasta asociere a proteinei animale cu amidon si grasimi animale accelereaza si aparitia supraponderalitatii si obezitatii. Diabeticii trebuie sa ia in considerare amidonul continut in astfel de produse.

Eu nu risc, nu ma joc cu sanatatea mea si a familiei mele.

Este riscant. O marja de garantie exista in limita a cel mult doua zile.Depinde si de salam.Cu cat este mai uscat, cu atat are mai multe chimicale care sa-l conserve.Conteaza si conditiile de pastrare.

Cu cat contine mai multi conservanti cu atat un produs rezista mai mult in timp. Totusi eu nu as risca sa fac o toxiinfectie alimentara.

Păi dacă e să iei aşa orice poţi consuma după data expirări, dar cu siguranţă nu e sănătos pentru organism, nimic expirat nu se cumpără şi mai ales consumă.

Poate doar daca il tii in congelator. Dar, sincer, n-as face experimentul asta. Salamul alterat poate cauza una dintre cele mai urate forme de toxiinfectie alimentara.

Nu!

nu am mai auzit asa ceva! decat sa iei vreo boala din cauza asta, mai bine lasa-l si nu-l manca .

pa-pa!

Doar daca iol congelezi si dupa aia il scoti si il folosesti la mancare, asa da.

Pe eticheta scrie"A se consuma, DE PREFERINTA, inainte devezi pe ambalaj)".Acum...se poate manca, dar cat de bun este?

Se poate consuma si la 100 de zile. doar ca nu e deloc indicat s-o faci

Imposibil! Total fals! Sa fim seriosi, iaurturile si mezelurile sunt cele mai periculoase atunci cand expira! Nu face asta! Poti face intoxicatie alimentara cum a facut unchiul meu! Crede-ma! Nu fa asta!

Orice aliment se poate consuma dupa data expirarii dar la risc Eu una nu m-am riscat niciodata! Am mancat cand eram mica un ou stricat si era sa ajung la spital. De atunci sunt foarte atenta.

Raspund simplu fara a ma complica cu alte chestii!

Este fals! A expirat asta e gata, nu mai este bun!
Daca e sa o luam asa atunci daca tu ai cartea de identitate valabila pana maine si maine trece ce spui mai este valabila?

Daca tu faci 2 ochiuri, dimineata, si le mananci peste 10 zile ce spui sunt bune cred ca nu!

Am terminat Industria Alimentara stiu ce vorbesc!

Daca vrei sa faci acest lucru nu ai decat, dar fa-o pe propria ta raspundere! Si ai sa te lamuresti singurel!

Fals. Poi daca expira cum sa il mai folosesti?

De regula, termenul de garantie pus pe eticheta, este doar data pana la care producatorul raspunde de calitatea produsului, aceasta data fiind una mai timpurie decat data la care produsul nu mai este bun, pentru a reduce riscurile la zero. Deci, in principiu, ar trebui sa n-ai probleme, dar eu unul, nu m-as risca.