N-am fost niciodată la un psiholog/ terapeut / psihiatru și in sfârșit am ajuns la concluzia cât de multă nevoie am. Trec prin niște stări de anxietate și depresie destul de urâte și nu mai vreau să treacă, încă câțiva ani fără să fac nimic cu viața mea. Am nevoie de o recomandare a unui psihiatru din București cu experiență, empatie, prietenos și cu care pot stabili o legătură emoțională ca să pot să mă destăinui. Mulțumesc!
Nu toti medicii dau medicatie, depinde de caz, multi recomanda doar psihoterapie, insa nu e bine sa se duca omul intai la psiholog pentru ca e posibil sa nu il trimita la medic daca ar fi cazul de tratament.
Nu toti pot iesi singuri din probleme, altfel nu mai existau medici psihiatri si prihologi.
Problema e cronica la el se pare, a stat ani de zile asa si n-a facut nimic cu viata lui, nu e asa usor, daca era sa iasa singur din asta, iesea de mult.
Are nevoie de un specialist, fie psiholog fie si/sau tratament. Daca e cazul de antidepresive si medicul considera, ia si gata, nu e nici o problema, ca daca e cazul si nu ia, se agraveaza si/sau cronicizeaza si isi distruge viata de tot, nu te joci cu boala, crede-ma, te rupe.
Ca daca ia din timp, ia o perioada, isi revine si dupa aia nu mai ia niciodata, daca ia tarziu, poate fi nevoie toata viata sa ia.
Dar sper sa nu fie nevoie la el de tratament.
Din moment ce nu a facut ceva cu viata lui, e bolnav clar de depresie, astia sanatosi care mai au tristete si anxietate normale au viata pusa in ordine.
Tocmai asta e, ca problema de o are face sa nu mai vada partea buna a vietii, asta e jobul depresiei, sa faca asta din pacate. Boala nu vine ca sa ne batem noi joc de ea, aia detine controlul.
Gandurile la ce e rau sunt date tot de depresie, ele apar fara sa le poti controla.
Cand trece, de la sine nu mai ai asa ganduri.
Ce, el nu stia ca trebuie sa vada partea buna a vietii? Stie f bine, dar nu ii iese.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Psihiatrii 99% din ei te baga pe antidepresive si anxiolitice de care cel mai probabil nu ai nevoie, ei nu prea stau la discutii cu tine.
La psiholog/psihoterapeut poti merge, sunt foarte multi, unii chiar foarte buni dar ai nevoie de multe sedinte ca sa poti sa zici ca ai facut o schimbare, terapia e de durata si e si foarte costisitoare, eu acum cativa ani dadeam 200 lei pe 50 min, nici nu vreau sa stiu cat costa acum o sedinta.
Poti sa iesi si singur din situatia asta. Viata nu e roz, nimeni nu are o viata roz si cine zice ca are te asigur ca minte, toti avem stari, probleme, dezamagiri, intrebari. Toti suntem anxiosi si tristi cateodata. Depresia e altceva, depresia nu inseamna tristete. Incearca sa dai tu un rost vietii tale, sa vezi partea buna, sa nu te mai gandesti la ce e rau, sa nu mai dai importanta starilor tale. Te asigur ca nu esti primul si nici ultimul care se simte asa
Răspunde
Nu toti medicii dau medicatie, depinde de caz, multi recomanda doar psihoterapie, insa nu e bine sa se duca omul intai la psiholog pentru ca e posibil sa nu il trimita la medic daca ar fi cazul de tratament.
Nu toti pot iesi singuri din probleme, altfel nu mai existau medici psihiatri si prihologi.
Problema e cronica la el se pare, a stat ani de zile asa si n-a facut nimic cu viata lui, nu e asa usor, daca era sa iasa singur din asta, iesea de mult.
Are nevoie de un specialist, fie psiholog fie si/sau tratament. Daca e cazul de antidepresive si medicul considera, ia si gata, nu e nici o problema, ca daca e cazul si nu ia, se agraveaza si/sau cronicizeaza si isi distruge viata de tot, nu te joci cu boala, crede-ma, te rupe.
Ca daca ia din timp, ia o perioada, isi revine si dupa aia nu mai ia niciodata, daca ia tarziu, poate fi nevoie toata viata sa ia.
Dar sper sa nu fie nevoie la el de tratament.
Din moment ce nu a facut ceva cu viata lui, e bolnav clar de depresie, astia sanatosi care mai au tristete si anxietate normale au viata pusa in ordine.
Tocmai asta e, ca problema de o are face sa nu mai vada partea buna a vietii, asta e jobul depresiei, sa faca asta din pacate. Boala nu vine ca sa ne batem noi joc de ea, aia detine controlul.
Gandurile la ce e rau sunt date tot de depresie, ele apar fara sa le poti controla.
Cand trece, de la sine nu mai ai asa ganduri.
Ce, el nu stia ca trebuie sa vada partea buna a vietii? Stie f bine, dar nu ii iese.
Răspunde
Bună. Nu pot să-ți zic un psiholog sau ceva, dar te rig nu băga de seama ce zice cinic. Un psiholog ar fi cel mai bun. Psihologul nu iti rezolva problemele. El pur și simplu te face să te înțelegi pe tine și te ajuta sa vezi cum te poți ajuta pe tine. Du-te la medicul de familie și o să-ți recomande un psiholog. Și cinic a zis ca doar îți iau banii. Dacă ceri trimitere de la medicul de familie, este gratis. Deci te duci la medicul de familie și ii zici ca simți că ai nevoie de un psiholog si roaga-l sa îți des trimitere+un numar de contact sau numele psihologului.
Dupa 1 an de terapie, problemele vor ramane aceleasi! Realitatea din jur nu se schimba pentru ca te duci la terapie. Realitatea ramane constanta si brutala. Terapia este fix ca gandirea pozitiva sau self love sau alte chestii inutile. Realitatea ramane aceiasi. Esti trist ca esti bolnav?! Ghici ce, dupa o mie de sedinte, tot trist si bolnav ai sa fii. Esti trist ca esti sarac?! Dupa terpaie o sa fii la fel de trist dar si mai sarac. Esti singur pentru ca esti urat ca dracu, tot singur si urat ca dracu vei fii si dupa nspe sedinte de terapie. In viata daca vrei sa beneficiezi de dopamina si serotonina ( fericire) ai nevoie de sfanta treime. Si nu, nu aia crestina ci looks, money, status! Totul in viata se reduce la asta. Sa te duci la terapie este ca si cum te masurbezi dupa filme corno dar tu te minti ca de fapt faci sex, just brutal 
Nu ai nevoie de terapie, terapia inseamna practic sa platesti pe cineva sa te minta ca totul va fi bine cand de fapt absolut nimic nu este bine. Cauza/ efect prietene. Daca esti gras, slabeste, daca esti singur cauta activitati sa intalnesti prieteni, daca esti sarac munceste mai mult, daca ai pierdut pe cineva drag, accepta asta ca facând parte din cursul natural al vietii. Trebuie sa intelegi ca nimeni nu iti poate rezolva problemele si nimanui nu-i pasa de tine, exceptand parintii si frati daca ai. In viata nu trebuie sa fii fericit, trebuie doar sa supravietuiesti, sa te adaptezi si sa accepti suferinta.
Sper că glumești. În viața trebuie doar să supraviețuiești și să-ți accepți suferința? Aiurea, ce viață mai e asta când lupți doar să exiști? Cred că uneori e nevoie de un specialist să-ți descoase traumele și să înveți cum să gândești, cum să simți, cum să trăiești.
Tu macar stii ce face un psiholog? Nu iti rezolva problemele, ci te ajuta sa iti dai seama TU unde e problema, te ajuta să-ți dai seama TU cum poți sa rezolvi situația. Un psiholog te ajuta sa te ajuți singur, dar știi...nu toți pot sa facă acest lucru(sa își dea seama singuri) deci nu mai zi chestii de genul ca ii bagi numa gânduri rele la om în cap. Ajung probleme lui
Nu glumesc absolut de loc. Ce traume?! Nu exista traume! Hai, trumite un homless la terapie. Ce o sa faca terapeutul?! Sau trimite pe unul cu cancer terminal, sau pe unul care si-a pierdut picioarele sau pe unul sarac lipit. Nu exista traume, exista doar cicatrici care trebuiesc puratate cu mandrie. Pe mine suferinta m-a ajutat foarte mult sunt chiar recunoscator ca am suferit de mic. Nu ai nevoie de terapie ai nevoie sa iti rezolvi problemele si daca problemele nu pot fii rezolvate, trebuie sa fii barbat si sa accepti ca in viata mai si pierzi. Sau poti sa te duci la terapeut sa te minta ala cu chestii inutile care nu au nici o valoare de natura practica sau utilitara. Sau si mai bine, imi dai mie 50 de ron pe saptamana sa iti spun eu de fapt realitatea nu este reala, si trebuie sa gandesti pozitiv si sa ai energie buna si alte rahaturi inutile.
Nu este asa simplu cum spui.
De ex daca esti gras nu e deloc simplu sa slabesti, sigur unii slabesc usor, dar altii nu, apare o foame de ce chinuie si nu poti sa rezisti, stiu si din experienta.
Dar aici exista ajutor cu tratament pentru asta, se reduce foamea si pofta, si poti tine o dieta sanatoasa usor, deci tot ajutat. Ptr ca, cu tratament ataci cauza, altfel doar te opui efectului, si daca reusesti cu greu sa slabesti, recidiva e de 90 %, se cam stie, depinde si de om aici.
Daca esti sarac inseamna ca atata ai putut! Fiecare om se naste cu o anumita capacitate intelectuala pe care o poti doar folosi si imbunatati cu experienta, insa nu poti sa maresti aceasta capacitate, o sa intelegi in limita acelei inteligente.
Orice faci nu poti sari de acel nivel.
Ca un om care poate, afla din scoala si o ia pe un drum bun ce-l urca mai sus.
Ca doar nu o fi prost sa nu isi foloseasca capacitatile daca le are si vede ca merge.
Eu de ex voiam sa ma las de sala in vara lui 2008, mi se parea greu, etc.
Nu stiu ce s-a intamplat ca prin august atunci am simtit "poc" parca in creier, si brusc faceam exercitiile mult mai usor, si am zis "aaa daca merge, continui".
Cu acceptarea, depinde de psihism, daca e ai sensibil accepti mai greu anumite probleme fara sa vrei, daca e psihicul mai teapan, trecei usor peste orice tot fara sa vrei, ca nu da asa suferinta acel eveniment.
Ptr ca e ca la programare, nu evenimentul in sine da stare proasta, ci intai evenimentul comanda sa pice chimia din creier, si picajul ala da suferinta.
Si in functie de cat pica, accepti usor sau greu.
De ex daca la un deces serotonina, dopamina si endorfinele nu scad, tu nu ai sa simti nici o suferinta, o sa zici "mda, imi pare rau ca nu a mai trait", si atat.
Daca alea urca, o sa te simti mai bine decat inainte desi decsul a avut loc.
Stia si el ca trebuie sa fie cum zici tu, si sa aplice, dar nu e asa gata la comanda.
Oho, salut domnul mossti! Nu te-am mai vazut de mult, sper ca esti bine si sanatos. Inteleg ce spui tu, dar asa cum imi spune si numele, eu sunt foarte cinic. Am trait o gramada de rahaturi la viata mea, am cazut si m-am ridicat de 100.de ori. Te consider cel mai bazat user de pe TPU dar personal, pentru mine, intodeauna am urmat sfatul legiunii straine " mergi sau mori". Pentru barbatii normali nu exista mila, dragoste sau intelegere si de aia consider ca fiecare baiat sau barbat sa isi accepte imfrangerile in viata si sa nu faca o drama din asta. Si pe aici vad baieti sau barbati diaperati dupa o relatie cu o femeie sau depresivi ca nu au bani. Bai viata este frumoasa, bea o bere, vezi un film, mergi in excursie, ajuta batrani sau animale fara stapan... poti fii bucuros si sanatos si fara sa fii bogat. Doamne ajuta!
Pai eu sunt aici zilnic! Doar ca nu scriu mereu.
Corect ca mergi sau mori, dar uneori trebuie sa fi ajutat sa mergi! Nu are sens sa mori daca poti sa mergi, dar nu poti face singur asta deocamdata. E prea radicala treaba mergi sau mori.
Sunt si femei si barbati care accepta sau nu infrangerile, depinde de om, nu exista intelegere pentru nimeni, ca in afara de perinti, la nimeni nu ii pasa de problemele altuia, nu stiu de ce te referi doar la barbati.
Ei nu sunt depresivi ca nu au femeie sau bogati, ci sunt ca au probleme.
Ei cand zic ca nu au bani nu se refera la bogatie, nu au bani nici pentru ce au nevoie, adica sunt in faliment personal (ca asa se numeste), cheltuielile depasesc venitul.
Si aici e de vina statul ca nu s-a ocupat de investitii si altele, ca sa urce nivelul de trai ca pe aceiasi munca sa traiesti bine.
Niv de trai nu il facem noi, noi doar muncim ce trebuie, conducatorii fac niv de trai.
Ca poti fi vanzator si sa o duci decent, sau sa nu.
Ca falimentul personal te cam baga in depresie, deci asta cu banii depinde la ce ne referim.
Bazat! Ar trebuii sa iti faci un canal de Youtube mossoti. Ai o gandire pe baza de realism, logica si spirit de observatie. Calitati pe care consider ca si eu le am, dar nu la nivelul tau. Daca te descurci cu engleza este si mai bine, poti chiar sa faci bani din asta fără sa iti arati fața. Gen cum au rehab room, thinking ape sau raposatul spetnaz, Dumnezeu sa il ierte. În scris esti un orator foarte bun, sunt sigur ca si la microfon ai fii la fel.
Engleza si germana stiu, dar nu fac canal ca nu am dispozitie pentru asta.
Am avut o gandire analitica, analizez treaba profund, nu la suprafata, ma documentez, strang informatii, trag concluzii, le verific cu realitatea ca sa vad daca nu o iau pe aratura cu, convingerile. Sigur ca de multe ori ma insel, dar aia e, perfectiune nu exista.
Ca asa intelegem cauzele si stim sa le abordam, altfel ne miram ca nu merge ceva.
Ca la relatii "gelozia distruge relatia, si nu e bine sa fiti asa", si bla bla bla ei acolo, si? Rezultatele sunt cucu, dealungul timpului treaba sta la fel.
Ca aia vine din ce simti fara sa vrei, e chestia adaptativa sa nu iti pierzi partenerul reproductiv, si din pacate aici nu ai solutii.
Simti ceva, chiar poti sa stii ca e rau, dar daca treaba e puternica nu poti actiona.
Iar sa te abtii, te abtii pana bubui, ca se aduna tensiunea.
Solutia e sa dea domnu` sa nu simtim gelozia aia.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
