Cand ierti, e ca si cum ai uitat ce s-a intamplat. Nu ii mai amintesti persoanei respective "vezi ca n-am uitat ce ai facut atunci".
De multe ori ma gandesc la iertarea dintre doi oameni si vreau sa o aseman cu iertarea dintre Dumnezeu si om. De multe ori gresim, poate nici nu ne putem numara greselile si de cate ori ne-am cerut iertare pentru aceleasi greseli. Dumnezeu nu a spus niciodata ca nu ne mai iarta ca am gresit prea mult, ci a spus ca ne iarta si nu-si va mai aduce aminte de pacatele noastre:
Isaia 43:25 - "Eu, da, Eu sunt Cel Ce‑ți șterg fărădelegile, de dragul Meu, și nu‑Mi voi mai aminti de ele."
Cand ti-e greu sa ierti, gandeste-te la Hristos, care doreste sa ia toate greselile noastre asupra Sa, pentru a fi iertati.
Iertarea poate să fie doar așa, să fie zisă, " te iert ", dar în adâncul sufletului să simți în continuare ură sau să fii dezamăgit de ceea ce a făcut respectiva persoană.
Când ierți cu adevărat e când nu te mai gândești la lucrul ăla și te duci cu inima împăcată la acea persoană, încetând să o mai urăști sau să ai episoade periodice când zici " bă dar nu pot să uit, nu înțeleg de de a făcut-o "
Încerci să te pui în locul ei şi te gândeşti că poate nu a vrut, a greşit, a fost doar o greşeală şi nu se merită să se stingă o prietenie pentru aşa ceva.
Dacă ții cu adevărat la acea persoană nu poți s-o urăşti mai ales dacă nu e ceva grav.
Trebuie sa ierti pentru propria ta liniste. Forgive, forget and be agreed, zicea Shakespeare. Cand ierti simti o usurare in inima. Dar atentie, a ierta nu inseamna sa lasi pe cineva sa te distruga.