Nu pot scăpa de gânduri in care îmi imaginez că voi fi violat în mod repetat de către toți colegii de celulă!
Am descris in timpul unei stări puternice de neliniște,mama băuse din cauza tatalui meu și se îmbătaseră amândoi, mama vomita și îi era rău și am scris pe un forum medical o experiență când din cauza exaltării anormale(episod maniacal)că mă voi automutila la școală pentru distracție și pentru a le schimba colegilor mei atitudinea de a le batjocori pe fetele din clasa mea!
Mă gândesc că voi fi interceptat/acuzat de terorism și de frica acestui lucru mă gândesc să mă autodistrug în speranța că dacă mă vor arestat eu voi fi băgat la psihiatrie fără discernământ pentru că acolo am șanse mai mici sa fiu violat!
Acuma nu mai iau tratament psihiatric din același motiv!
Îmi este teamă că tratamentul îmi modifica gândurile din cap și mă simt amenințat!

Mergi la un preot sau calugar, gandurile nu prea dispar cu medicamente

Am să țin cont de părerea ta!
Dar vezi tu...ce garanție am dacă mă duc la urgențe și mama se sinucide dacă află ce probleme am!
Pe de altă parte eu vad moartea magica, ea este începutul adevăratei vieți!

Adeavarul este taman pe dos, de cum il vezi tu: luand tratament medical, vei scapa de obsesiile astea infricosatoare si vei deveni calm si fericit.

Discernămîntul deja iti este afectat in lipsa medicamentelor,care nu fac altceva decât să te stabilizeze. Neuronii aia comunica mai bine cand sunt îngrijiți,în niciun caz in stres. Medicamentele de la psihiatrie sunt antistres.
Sa ne intelegem. Nu te acuză nimeni de terorism dacă nu scandalizezi,ameninți sau implicit cumva poliția.
Celula aia de care zici bănuiesc că e scoala/clasa ta. Colegii tai,băieții sau fetele,nu te violează,nu stiu ce ai vazut tu la tine in familie sau de unde ai tu ideile astea,da cata vreme nu provoci pe nimeni,nu are de ce sa te bată sau sa te violeze nimeni. Nu consuma alcool si nu i lua exemplu pe părinții tai. Ei sunt majori și raspund pentru faptele lor. Alcoolismul nu e ceva de încurajat,asa cum nici alte dependențe nu sunt. Automutilarea este iarasi o dependenta,ca si consumul de droguri,dăunătoare si deloc de acceptat. Cine bea, se drogheaza, are probleme cu legea sau se bate singur are mai mari șanse să ajungă închis, fără acordul lui. Nu e deloc plăcut sa fi tratat cu forta, alege să te tratezi la cererea ta.

Ma indoiesc ca s-ar intampla asa ceva. Tinand afectiunea ta ascunsa aceasta se poate agrava si sa faci actiuni pe care le vei regreta, actiuni ale caror rezultate vor afecta mult mai grav starea psihica a parintilor tai decat o simpla recunoastere a unei probleme. Eu, fiind o persoana cerebrala, cred ca nu exista nimic dupa moarte. Nu exista alte sanse, este singura viata si trebuie sa avem grija. De aceea te sfatuiesc sa vorbesti cu cineva despre problemele tale, daca nu cu un doctor sau cu parintii, macar cu o ruda sau un profesor. Ce ai tu nu trebuie sa ramana netratat.