Salut,acum o saptamana am fost diagnosticata cu "tulburare anxioasa" de catre un medic psihiatru.
Numai gandul ca am fost la un medic psihiatru m-a speriat cumplit, am plans o seara intreaga din teama de a nu-mi pierde mintile. Mi-a dat un tratament timp de 9 luni cu linisan si xanax la nevoie, nu am inceput tratamentul tot de teama!
Acum cateva zile am consultat si un medic neurolog care mi-a prescrie anxiar si coaxil. In prima zi de la anxiar m-am simtit ingrozitor.
E normal, o sa imi treaca atacurile de panica?
Ce ar trebui sa fac?

O sa-ti treaca atacurile de panica cand vei accepta ca esti bolnava si ca trebuie sa iei tratament si sa asculti sfaturile medicului. Bolile mintii exista si oricare dintre noi poate suferi de ele, nu este nici o rusine si nici un motiv sa te sperii. Ar trebui sa fii bucuroasa ca ai ajuns la medic, ca ai un tratament si sanse sa te vindeci. Dar plangand nu vei reusi sa te vindeci, pentru vindecare trebuie sa te lupti, sa iei tratamentul, sa asculti ce zice psihiatrul, sa accepti ca ai o problema si sa vrei sa te vindeci.

Suna pompos "tulburare anxioasa",dar sa nu crezi ca este o boala "grozava". Cred ca trei sferturi din populatia Romaniei sufera de asa ceva,dar multi habar nu au ca asa se cheama starea de neliniste pe care o au.
Daca medicul ti-a prescris asa ceva,nu pot sa comentez, daca este bine s-au nu(eu am luat Xanax si mare branza nu am observat, doar ca mi-am umplut organismul cu chimicale). Citeste cu atentie prospectele medicamentelor!
Sfatul meu(nu m-am uitat sa vad ce varsta ai), ar fi sa-ti impui tu singura sa fii mai linistita, sa nu te mai implici in toate problemele cu sufletul.Atacurile de panica,sunt rezultatul unui stres excesiv pe care nu poti sa-l controlezi.
Atat pot sa-ti spun, ca si eu am atacuri de panica si eu sunt anxioasa(ca motive se gasesc la tot pasul), dar mi-am propus, sa evit pe cat pot acele lucruri care-mi provoaca o stare de neliniste(dar la varsta mea, raul este deja facut si acum incerc doar sa-mi carpesc sanatatea si mintea).

O sa-ti treaca daca incepi sa ia incredere in fortele tale. tine de psihicul tau. pentru ca de la psihic se trage totul! fii increzatoare in tine, nu te compara cu altii(nu stii cum au "obtinut" respectivii ceea ce au). si trebuie sa intelegi ca nu putem semana unii cu ceilalti! daca am fii toti la fel, ne-am plictisi! medicamentele nu te pot ajuta! fii mai detasata de ce-i in jurul tau. si trebuie sa te analizezi ca sa la ce ai momentele de panica. sunt permanente sau doar in anumite situatii? daca sunt in anumite situatii(ar fi bine sa fie asa) poti rezolva usor.totul tine doar de tine, nu de doctori, prieteni, amici.

(ia incredere) ai incredere; (sa la ce ai) sa vezi la ce ai. scuze, viteza! degetele au ramas in urma exprimarii mentale. scuze!

Cat de grave sunt atacurile de panica? Multi medici exagereaza cand pun acest diagnostic si din cate vad, medicamentatia ta e cam puternica. Poate ai fi putut incepe mai intai cu niste sedinte la psiholog. Tulburarea anxioasa e trecuta in fisa medicala, si va fi un minus la o eventuala angajare. Daca tot ti-ai procurat medicamentele, le poti incerca o saptamana- doua sa vezi cum reactionezi la ele. Succes!

Am 19 ani, de multe ori m-am gandit ca poate faptul ca nu am un prieten si nu mi-am inceput viata sexuala ar putea fi o cauza.
Numai am chef de nimic, eram foarte enrgica acum ceva vreme si iubeam sa ies afara si sa merg peste tot..acum abia daca mai ies afara din casa.
Urasc sa raman singura si sa plec undeva singura.
Am momente cand spun din toata inima ca nu pot sa ma mai suport si sincer numai vad ziua in care o sa scap de temerile mele.
Nu credeam ca un copil de varsta mea poate avea asa ceva.

Buna! Spui ca ai plans o zi intreaga de teama de a nu ti pierde mintile, tin se te anunt ca oamenii nu pot innebuni asa de usor, la tine e o teama, dar daca ai anxietate sau depresie nu inseamna ca esti nebun.
Am luat si eu pastile de depresie nu anxietate si iau, si pot spune ca sunt bune, dar nu rezolva cauza, doar amelioreaza simptomele.
Pe mine m au ajutat intr-un fel da iar in altul mi au dat reactii adverse, cei drept cam toate ingrasa de exemplu si asta nu mi-a placut. M am ingrasat in trecut rau de la ele cu 10 kg in plus.
Jokes aside, eu aveam arsuri pe corp uneori, arsuri in zona capuli, atacuri de panica, frica muulta, stima de sine la pamant, ma consideram rea, confuzie etc.
Coaxilul in prima sapt a fost groaznic cand l-am luat, amteala mare, confuzie la maxim, ma ustura capul(in interior asa se simtea), zici ca traiam in iad
Nu as mai repeta, mari dureri am avut.
Stii ce m-a ajutat?
Bunica mea, unii pot rade sau soune ca sunt minciuni, sau ca sunt un om prost, dar ea, acum multi ani, daca a vazut ca daca tot luam pastile si tot plangeam si imi era rau, mi-a zis haide mama cu mine la o biserica(crestin ortodoxa)
De durere si disperare am fost, iti spun sincer, cu primul mers s-a intamplat minuni, starile se ameliorau, asteptam duminica ca sa pot merge, in sapt. in care mergeam nu imi mai era la fel de rau( si crede ma nu era niciun efect placebo, stiu ce am simtit).
Apoi incet am inceput sa caut sa merg la o biserica unde erau moastele unui sfant, a facut minuni cu mine, eram genul care nu pleca usor nicaieri pentru ca statea 2 ore in oglinda sa se machieze, eram tanara in perioada rock ului.
Si am mersi la biserica si inainte dar fiindca trebuia sa ma trezesc de dimineata sa ajung la biserica nu prea ma duceam, plus ca lumea isi dadea coate.
Sf Mina m-a ajutat, cu al doilea mers la el, am renuntat de la a ma machia asa mult.
Nu mi-am dat seama de minune decat dupa cateva sapt, ca sa vezi si tu cum eram.
Am avut piedici sa merg acolo, dar am trecut peste cu ajutorul lui Dumnezeu.
Inainte ziceam Dumnezeu nu exista, nu ca nu exista ci ca eram revoltata pe mine.
Spovedania si impartasania m au ajuatat si mersul la maslu care e pentru cei bolnavi.
Numai bine iti doresc, si sa tii minte acolo unde nu pot face oamenii minuni face Dumnezeu.
Recomand daca vrei canalul Delafe Testimonies pe Youtube, si daca vrei pr Teologus o chilie athonita, Ilie Cleopa etc