Bună! " sufăr un pic de anxietate, cred". Poți sa fii sigur(a) ca suferi de anxietate și nu suferi doar un pic, ci mai multicel. Dar stai liniștit(a), nu i boală gravă, trece ușor și rapid dacă îți folosești puțin logica: trebuie doar sa ti pui întrebari - ce motiv am sa gândesc chestiile astea? Sunt diagnosticat(a) de medic cu probleme cardiace/grave de sanatate? Sunt foarte batran(a)? Se întâmplă frecvent așa ceva printre oameni? Dacă răspunsurile sunt în mare parte negative, inseamna ca totul e numai în mintea ta și că n ai niciun motiv real sa iti fie frica. Această stare de stres de genul "aoleu, voi păți ceva rău" se numește intr adevar anxietate și e o păcăleală, cu alte cuvinte, mintea ta își bate joc de tine. Cu toții pățim asta foarte des și ca să ieșim din asemenea stări, trebuie sa ne folosim rațiunea. Anxietatea e ceva pur emoțional, ceva care ne anulează logica, înțelegi ce vreau sa spun? Când gândurile tale legate de opritul inimii apar, spaima e atât de puternica încât devii irațional (a). Tocmai de aceea trebuie mereu sa iti pui întrebări ca cele enunțate de mine mai sus și sa revii cu picioarele pe pământ. Cea mai simpla metoda de combatere a anxietății e ancorarea în prezent.Fii atenta la ce e în jurul tău, la obiecte, la oameni, la culori, la sunete. Făcând asta, gândurile tale legate de inima sau sănătate își vor pierde din puterea pe care o au asupra ta. Știi cum e ce faci tu? Ca și cum ți ar fi spus cineva ca lângă tine e un bau-bau și tu chiar ai crede, deși nu îl vezi și ai trai toată viata ta înspăimântată ca e bau-baul alături. Așa și cu gândurile astea: inima ta e sanatoasa, capul te doare pentru ca e normal sa te doară din când în când cu toții pățim asa ceva, dar tu iti imaginezi ceva ce nu exista: eventuale probleme de sănătate. E o iluzie, e doar în capul tău, e ca bau baul de care vorbeam mai sus, practic ti e frica de ceva ce NU EXISTĂ. Vrei sa ti sacrifici întreaga viata pentru ceva ce nu exista? Nu cred! Studiile au arătat ca nici măcar 2% din fricile noastre nu se îndeplinesc. Habar n ai cati oameni au realizat abia pe patul de moarte ca s au temut ca fraierii de niște chestii care nu s au întâmplat niciodată și au spus chestii de genul "viata mea ar fi fost mai buna dacă abandonam prostia aia de gând".
Stai ca am și continuare, a trebuit sa fragmentez textul ). Toate fricile pe care le avem le avem din cauza unor traume, adesea petrecute în copilărie și pe care de multe ori nici nu ni le amintim sau din cauza faptului ca am copiat inconstient comportamentul unei persoane care ne a crescut. Deci grijile astea nici măcar nu s ale tale, iti vin de undeva, probabil au fost grijile mamei sau tatălui sau bunicii, înțelegi ce ti zic? Le ai moștenit. Si acum încearcă sa fii cât se poate de logic(a) și rational (a) când îmi răspunzi în gândul tău la întrebarea asta: ce e mai ușor de crezut, mai plauzibil - ca lucrurile astea chiar ti se vor întâmpla sau ca sunt niște simple povesti horror pentru care ai tu o fixație dar care niciodată nu se vor materializa? Eu zic ca varianta 2.Cat despre atacul de panica... Iti revii folosind o tehnica de respirație numita 4-2-4.Inspiri pana numeri la patru, ții aerul pana numeri la doi și apoi expiri alte patru secunde. Asta te ajuta sa te reglezi și sa nu mai ai impresia ca iti bate inima prea tare sau ca urmează sa te sufoci. E și o aplicație "I'm fine" cu teste pentru anxietate, filmulețe explicative, cu un roboțel care va vorbi prin mesaje cu tine și îți va explica mecanismul anxietății... E bună, o poți încerca. Succes mult, sper ca te am ajutat.
Cel mai bun sfat pe care poți să-l primești este sa vorbești cu doctorul de familie sau cu un psiholog. Știu ca ar putea fi greu sa aduci vorba de acest lucru dar este cel mai sigur mod de a aborda acest subiect. Ai grija de tine!