Salut.
Am mai multe probleme pe care o sa le insir aici, chiar daca nimanui nu ii va pasa ba chiar altii vor rade:
De ceva timp cam 2 ani incoace, viata mea s-a schimbat total, am devenit foarte depresiv, intru intr-o depresie, ies din ea dupa o luna, iar peste 2-3 zile depresia revine si poate dura si mai mult, nu am spus parintilor si nici nu le spun pentru ca o sa ma fac de ras. scoala merge ca naiba, nu suport sa imi spuna cineva ce sa fac de la profesori si din cauza asta am si note mici. Eul din mine intotdeauna ma face prost si alte chestii, cateodata ma felicita dar rareori (o sa ma credeti nebun ca vorbesc cu mine insumi...), toata lumea vorbeste despre mine cand trec pe langa ei de parca as avea ceva pe fata sau ceva de genul, absolut toata lumea vorbeste de mine pe la spate, dar in schimb am placerea sa torturez oamenii sau sa ii vad cum sunt torturati, daca ar fi dupa mine cam toti ar fi morti. Am nevoie doar de niste sfaturi ca sa imi revin la normal, sa scap de depresiile astea pentru ca incerc cam de 2 ori pe saptamana sa ma sinucid si nu reusesc niciodata. Nu imi spuneti sa le zic parintilor sau sa ma duc la psiholog pentru ca nu ma poate ajuta nimeni... deci am nevoie doar de sfaturi sau ce as putea avea? Daca radeti nu aveti decat, m-am obisnuit cu ideea.

Cel mai bine ar fi să le spui părinţilor,în primul rînd ca o descărcare,în al doilea rînd nu te vor supune greutăţilor în perioadele critice.În al treilea rînd,te vor duce imediat la un psihiatru,pentru că deşi conştientizezi boala,ai şanse să dai în schizofrenie, sau în paranoia.Să nu uiţi să le spui adevărul, atît părinţilor, cît şi doctorului. Dacă totuşi nu vrei să le spui părinţilor, cere-le bani şi du-te la doctor.Trebuie să intri într-un tratament sever.Rezultatele le vei arăta părinţilor.Vor fi nevoiţi să-ţi asigure îngrijirea pe perioada tratamentului, pentru că vei dormi cam 20 de ore pe zi.Sau poate că va fi nevoie de internare, dacă boala se află în stadiu avansat, sau dacă părinţii lucrează şi n-are cine să te supravegheze în timpul somnului. Faprul că totuşi conştientizezi boala, ajută mult la vindecare, ai şanse să te vindeci repede.Cel mai important este autocontrolul.Nu trebuie să te laşi dus de sentimente, creează-ţi o barieră imaginară, pe care să o foloseşti atunci cînd te consideri afectat de anumite situaţii.Lasă fumatul şi orice alt viciu.Fă mişcare, ca să activezi circulaţia sanguină în creier. Păstrează o viaţă echilibrată cu mese şi somn la ore regulate. Însănătoşire grabnică!

Doar doctorul decide diagnosticul.Iar oamenii,nu sunt toţi nişte nesuferiţi,după cum observi. Dacă eram nesuferiţi, nu te băga nimeni în seamă aici, nu-i aşa? Trebuie să-ţi creezi tu însuţi o balanţă a vieţii, prin autocontrol, respect şi sinceritate.Noi nu suntem doctori, dar dacă e vorba de un sfat, oricînd eşti binevenit.

Ai ajuns la varsta adolescentei. poti fi foarte incapatanat atunci cand vrei. de multe ori cazi in depresii fara sa stii de ce si nu iti dai seama de ce se intampla. consulta un psiholog daca vezi ca nu iti revii si incearca sa mai iesi cu prietenii. probabil stai foarte mult timp la calculator sau tv. incearca sa iesi din starea asta ocupanduti timpul cu altceva.

Sa stii ca partea cu depresia am avut-o si eu. A inceput cam acum 4-5 ani pe cand aveam cam 14-15 ani si chiar daca nu a trecut de tot, imi e mult mult mai bine.
Nu stiu ce sa spun, cam aceleasi sfaturi ti-as da ca si ceilalti.
Daca nu vrei sa vorbesti cu un psiholog sau orice alta persoana (sa stii ca ajuta) sa vedem...
Pe mine ce m-a ajutat foarte mult a fost site-ul Experience Project. Il poti incerca daca te descuci cat de cat la engleza si nu te deranjeaza sa scrii despre cum te simti, experientele tale, etc. Sunt o gramada de oameni incredibili acolo si pe mine m-a ajutat enorm sa vorbesc cu ei si chiar sa-mi fac cativa prieteni acolo.
Am vazut ca si aici unii s-au oferit sa te asculte. Mi-ai putea povesti si mie. Ideea e sa vorbesti cu cineva pentru inceput, te vei simti mult mai bine.
Fi mai atent la persoanele din jurul tau. O sa vezi ca printre colegii cu care poate nu ai avea nici o treaba, s-ar putea sa gasesti unul cu care sa te intelegi, sa poti vorbi sau care chiar a trecut prin aceeasi situatie.
Apoi, cu rabdare si daca incepi sa-ti stabilesti cateva obiective (usoare, pe termen scurt, ceva ce stii ca poti indeplini) si te ti de ele, va incepe sa-ti fie mai bine.
Incerci sa te organizezi un pic, sa te preocupe mai mult persoana ta si felul tau de a fi/ de a te comporta (nu in sensul de a fi egoist, dar sa vezi cam ce ar trebui sa schimbi, sau la ce ar trebui sa mai lucrezi) in loc sa te preocupe altii si cat sunt de idioti, cat de mult te barfesc (dupa cum ai spus) etc, o sa vezi ce nu merge bine si o sa-ti fie mai usor. Iar pe masura ce iti indeplinesti obeictivele (marunte, de ex: astazi fac atata sport, sau azi ma trezesc mai devreme, incerc sa nu ma cert cu nimeni, sa ma abtin si sa ascult macar de un singur profesor, sa merg acolo, sa fac x treaba etc) o sa te simti mult mai bine si stapan pe tine.
Nu stiu...ar fi mai multe de spus.
Oricum iti doresc noroc si sa ai o zi buna.

Pai tu singur spui ca nu te poate ajuta nimeni! atunci noi ce sfaturi sa iti dam?
oricum doar cu sfaturi nu te poti vindeca! fara psiholog si chiar psihiatru iti va fi din ce in ce mai rau!
dati tu o sansa sa te vindeci si fa primul pas mergand la medic!

Buna ziua!

Nu este nimic de ras la problema ta.
Esti adolescent banuiesc, ce varsta ai?
Daca nu vrei ajutorul nimanui nu ai ce sa faci. Consultarea unui medic psihiatru nu te face nebun, nu te face diferit, eu unul il consult lunar chiar si sunt sub tratament medicamentos pentru aceleasi chestii (Depresie, anxietate, atacuri de panica, agresivitate).
Lasa prostiile cu sinucisul ca nu te ajuta la nimic. Ai o viata inainte, ia viata ca pe un joc pe dificultate grea, nu te lasa pana nu il termini propriu-zis.
Gaseste lume cu care poti vorbi treburile tale liber si consulta un medic psihiatru. Da, iti da tratament medicamentos de depresie, nu, nu te indoapa de pastile, iti garantez, te vei simtii mult mai bine.

Sanatate!

Iti recomand cu insistenta sa te duci la psiholog, caci s-ar putea intampla ceva MULT mai rau. Ai avut vreo trauma?
P.S:Cercetatorii canadieni au demonstrat:vorbitul cu sine insusi NU este un gest nebunesc.Deci nu ai de ce sa te ingrijorezi. Daca vrei sa vorbim (in legatura cu depresia ta), imi trimiti un mesaj privat (apesi pe contul meu, si acolo vei gasi o casuta: Trimite Mesaj.).

Nu pot spune ca stiu prin ce treci dar pot spune ca sunt pe aproape si totusi eu reusesc sa ma infranez, bine la mine mai sunt si alte chestii dar sper sa nu pun in aplicare ce am in minte caltfel va fi de rau, rau. Vaduva neagra se juca pe langa ce-mi debiteaza mie mintea per secunda.
Iti recomand sa ignori tot ce este in jurul tau, tineti drumul si ignora opiniile altora, oamenii nu fac decat sa scuipe venin chiar daca nu o recunosc. Diferenta dintre cei ca mine respectiv nu pot spune cu precizie dar din ce ai spus tu pot spune si cei ca tine este ca noi nu purtam masti cu impresii doar ca sa supravietuim si din cauza asta poate pentru noi doare si mai tare. Continua sa te mentii pe linia ta. Cat despre faptul ca vorbesti cu tine. Si eu o fac si asta de fapt ma ajuta si ba chiar am reusit sa-mi controlez mintea asta din interior si sa o folosesc in folosul meu ca sa ma pot apara. Pana la urma mintea din capul tau nu ti-o poate scoate nimeni si nu te va parasi asa cum o fac persoanele, tot ce trebuie sa faci e sa te acomodezi cu ea, sa te inveti si sa o folosesti in binele tau. Nu te gandi la sinucideri prostesti pentru ca nu faci decat sa golesti jungla, sa le oferi satisfactia animalelor astea de prada cu masti de oameni ca au invins, ca a mai cazut unul. Mentinete si gandeste limpede fiecare pas pe care il faci pentru ca orice are repercursiuni in diferite feluri de nici nu-ti poti imagina!
Scuze ca ti-am scris atat de mult dar chiar am avut si eu cateva 'hopuri' de genul acesta si mi-a fost greu sa le trec, inca mai ma lupt cu ele cate odata dar am mintea, ratiunea si asta nimeni nu mi-o poate lua. Ba chiar uneori ma simt superior pentru ca am ajuns la un nivel in care vad lucrurile de sus 'din avion' cum oamenii se 'mananca' practic intre ei si nu fac decat sa nu le cad prada si sa ma mentin sus.

Sper sa-ti fi fost de ajutor si sa fi inteles macar ceva! Nu te bag in oala cu mine dar macar sper ca sa te pot ajuta intr-un fel, pentru ca altor persoane din exterior le este extrem de greu sa inteleaga.

Ai grija de tine si ia-ti gandul de la suicide. Nu merita!

Nu-i spuneti voi pustiului ca e nebun pentru ca nu aveti nici o calificare. Ce se intampla cu el este ca nu reuseste sa inteleaga lumea in care traiti si cum va 'mancati' ca animalele desi aveti pretentia sa va numiti 'oameni', pentru voi 'oameni' este doar numele mastii pe care o purtati. Pentru ca va comportati ca animalele pe orice cale, bine ca nu va mai si omorati intre voi astea cu mastile. Dar noi, noi care nu reusim sa controlam aceste masti suntem exclusi, nebuni prin faptul ca suntem naturali si nu ati reusit sa ne alterati cu mastile voastre! Deaia voi nu ne veti intelege niciodata si ne veti condamna pe noi si pe toti care actioneaza fara masti, de aia voi nu veti intelege si veti trai in lumea voastra a mastilor!
Nu-i mai umpleti baiatului capul cu rahaturile voastre ca nu e nebun, problema lui este ca nu ati reusit sa-l alterati iar acum cand el este confuz nu stie incotro sa fuga!

NoName, problema ta nu este grava. singura ta problema este vocea care nu stii de unde vine si ce vrea de fapt si faptul ca inca nu stii sa te protejezi de emotiile false pe care le transmit celelalte persoane asupra ta!
Vocea mea din cap este a doua mea persoana acum, la inceput si eu eram ca tine si am reusit sa o potolesc inca de cand eram mai mic. oricum totul tine de circumstante, incearca sa nu mai vezi vocea din capul tau ca pe un judecator suprem ci sa incerci sa colaborezi cu ea. Te va ajuta enorm iti garantez si vei vedea altfel lucrurile. Eu de cand reusesc sa colaborez cu ea am avut numai lucruri bune de castigat. Spre exemplu daca vocea ta te judeca atunci cand faci bine si cand faci rau si te tine subt papuc, ei bine a mea mereu ma infranat de la instinctele mele. Mereu cand am vrut sa actionez eu pe cont propriu si sa imi las frau liber emotiilor mele, care sa zic asa nu erau chiar bine intentionate. mereu acea voce din cap m-a ajutat sa ma linistesc si sa imi gasesc un fel de liniste. Rare ori am reusit sa trec peste acea voce care ma indemna la lucruri bune, iar cand emotiile au pus stapanire nici vocea nu ma mai oprit si a iesit mereu urat. Urat pentru ceilalti ca eu unul, pentru mine nu a iesit atat de rau. e complex sa-ti pot explica printr-un calculator ce e vocea din capul tau pe care o am si eu. Se pare ca vocile din capetele noastre sunt un pic diverse dar sunt menite tot sa ne ajute. Incearca sa vezi partea buna a vocii si sa colaborati cum am reusit eu, de ce sa nu poti si tu?!

Cat despre oameni, lasa-i in treaba lor sa se manance si tu incearca sa iti ascutesti cat mai bine abilitatea de a lucra cu vocea din capul tau. Eu m-am concentrat numai pe asta si inca lucrez la ea pentru ca nu reusesc sa dau drumul emotiilor decat atunci cand acestea sunt mult prea intense si efectiv nu mai gandesc, orbesc in ochi si lovesc tot si distrug tot. Si eu lucrez inca sa pot sa eliberez din tensiuni treptat pentru ca la mine tensiunile se strang, se strang si cand vocea nu le mai poate controla rabufnesc si nu-i a buna...

Lasa oamenii si lucreaza cu vocea ta!

mi s-a intamplat si mie la prima intrebare...Sincer sa fiu am asteptat cam 2-3 saptamani si mi-a trecut