Am un prieten care are o problema l-am intrebat si mi-a spus: Dupa ce aţipesc după amiaza un pic, imediat după ce mă trezesc încep să am palpitaţii.Care este cauza?

Oare daca fac trolling la aceasta categorie primesc ban? mai bine ma abtin...

Palpitatii
Dupa Laennec si Potain palpitatiile „sunt bataile inimii pe care bolnavii le simt si ii incomodeaza". Ele pot sa apara si la indivizi normali dupa eforturi fizice mari, emotii, consum de cafea, alcool, tutun, mese abundente. Factorii responsabili de aparitia palpitatiilor sunt cresterea fortei de contractie a inimii, cresterea frecventei si perturbarea ritmului cardiac, excitabilitate crescuta a sistemului nervos.

Cauzele palpitatiilor
Cele mai frecvente cauze cardiace de palpitatii sunt aritmiile paroxistice: extrasistolie, tahicardie ventriculara, fibrilatie atriala, flutter atrial.
Cauzele extracardiace care produc palpitatii sunt: neurozele, hipertiroidismul, anemiile, starile febrile, etc.
Palpitatia nu este patognomonica unui anume grup de tulburari; intr-adevar, de multe ori ea nu semnifica o tulburare fizica primara, ci mai degraba o tulburare psihologica. Chiar si atunci cand apare mai mult sau mai putin ca o suferinta evidenta, diagnosticul bolii de fond este pus in mare masura asociind alte simptome si informatii. Cu toate acestea, palpitatia este considerata importanta de pacienti, care se tem ca poate indica o boala de inima. Teama este mai mare in cazul pacientilor carora li s-a comunicat ca este posibil sa aiba o boala de inima; pentru ei, palpitatia apare ca un semn al unui dezastru iminent. Intrucat anxietatea care rezulta poate fi asociata cu activitatea crescuta a sistemului nervos vegetativ, cu cresterea in consecinta a frecventei cardiace, a ritmului si a intensitatii contractiei, faptul ca pacientul este constient de aceste modificari poate duce la un cerc vicios, care in ultima instanta poate fi responsabil de invaliditate.

Palpitatiile pot fi descrise de pacient in diferite moduri, cum ar fi „strivire", „zbatere" sau „saritura", iar in majoritatea cazurilor va fi evident ca acuzele constau intr-o senzatie de tulburare a batailor inimii. Sensibilitatea la modificarile activitatii cardiace a diferitilor indivizi difera foarte mult. Unii pacienti par a nu fi constienti de aritmiile cele mai serioase si haotice; altii sunt profund ingrijorati de extrasistole ocazionale. Pacientii cu stari de anxietate adeseori prezinta un prag mai scazut la care tulburarile de frecventa si ritm apar ca palpitatii. Constientizarea batailor inimii tinde sa fie mai frecventa noaptea sau in momentele de introspectie si mai putin marcanta in timpul activitatii. Pacientii cu boli cardiace organice si cu tulburari cronice ale frecventei cardiace, ritmului sau volumului-bataie tind sa se obisnuiasca cu aceste anomalii si adeseori sunt mai putin sensibili in asemenea situatii decat pacientii normali. Tahicardia persistenta si/sau fibrilatia atriala pot sa nu fie insotite de palpitatie continua, in contrast cu o modificare brusca, scurta in frecventa sau ritmul cardiac, care adeseori cauzeaza pacientului disconfort considerabil. Palpitatia este evidenta in mod deosebit cand cauzele ce precipita cresterea frecventei cardiace, contractilitatii sau aritmiei sunt recente, tranzitorii si episodice. Dimpotriva, in cazul indivizilor echilibrati emotional, palpitatia devine progresiv mai putin sesizabila, pe masura ce se cronicizeaza.

Diagnosticul diferential al palpitatiilor
Cel mai important indiciu asupra cauzei este descrierea palpitatiilor de catre pacient. Trebuie facut tot posibilul pentru a cere pacientului sa-si verifice pulsul radial in timpul episoadelor de palpitatii, pentru a ajuta diagnosticul. Daca ritmul este stabil si regulat iar frecventa normala, pacientul isi percepe ritmul cardiac datorita unui volum-bataie anormal, cum este in insuficienta aortica, dar mai probabil el isi indreapta atentia in mod excesiv asupra unei functii cardiace normale, uneori ca raspuns la stresul cotidian. Invers, daca ritmul este stabil si regulat, dar frecventa e in mod clar crescuta, in special peste 120 batai pe minut la un moment cand activitatea sau stresul nu justifica o tahicardie, palpitatiile pot reprezenta foarte bine o tahicardie supraventriculara sau chiar ventriculara.
Un puls neregulat gasit in timpul unui episod de palpitatii aproape intotdeauna reprezinta o aritmie adevarata. Aritmia poate fi simpla, ca o extrasistola izolata. Contractia prematura si bataia post-prematura dupa o extrasistola sunt frecvent descrise ca „izbitura", sau pacientul poate spune ca simte ca „i s-a intors inima". Pauza care urmeaza dupa o contractie prematura poate fi simtita ca o oprire temporara a batailor inimii. Prima contractie ventriculara dupa pauza poate fi simtita ca neobisnuit de puternica si descrisa deseori ca „o zvacnire" sau ca o „bubuitura". Contabilizate numai de numaratoarea pacientului, extrasistolele numeroase pot fi greu de diferentiat de fibrilatia atriala. Lambourile de batai pot reprezenta fibrilatie atriala sau scurte episoade de tahicardie supraventriculara sau ventriculara.
Tahicardiile ectopice in mod obisnuit incep si se opresc brusc, fiind uneori urmate de o pauza pana la reluarea ritmului sinusal. Pacientii de obicei sunt constienti atat de inceputul cat si de sfarsitul aritmiei. Mai multe manevre vagale sunt utilizate deja de pacient sau au fost sugerate de medic pentru a ajuta la oprirea aritmiilor ectopice.
Toate cauzele aritmice ale palpitatiilor pot fi mai frecvente in prezenta tireotoxicozei, hipoglicemiei, feocromocitomului, febrei si al anumitor medicamente. Aceste aritmii pot fi, de asemenea, precipitate de tutun, cafea, ceai, alcool, epinefrina, efedrina, aminofilina, atropina sau medicatie tiroidiana. Examenul fizic trebuie sa includa cercetarea pentru semne de boala cardiaca valvulara, hipertiroidism si boala pulmonara.