As vrea sa spun cateva cuvinte despre anumite stari pe care le-am mai avut. Nu stiu, parerea mea este ca am o problema. Nu eram asa cu multi ani in urma.
In primul rand sunt foarte paranoic. Imi fac scenarii prostesti in cap care pe moment mi se par logice dar dupa ce imi revin imi dau seama ca sunt. penibile. Si asta se intampla si in cazuri minore. De exemplu cineva imi raspunde mai ciudat sau cu un anumit nivel de sarcasm sau pur si simplu nu raspunde la o intrebare de a mea si cateodata imi pierd mintile. Mi s-a intamplat cu cateva zile in urma. Credeam ca cineva are ceva cu mine sau pune ceva la cale. A urmat o zi plina de stres, imi crestea frecventa cardiaca, nu puteam sta intr-un loc, nu puteam invata, am ajuns sa merg in oras ca sa caut anumite "motive" cum ca aveam dreptate, sa incerc sa aflu daca persoana respectiva chiar are ceva de planuit. Ma plimbam pe strada ca un zombi. Cand am inceput sa vorbim spre seara, normal, mi-am dat seama ca nu era nimic si mi-am revenit deodata. Parca, pur si simplu, reinvii.
Vreau sa precizez ca cazurile acestea sunt simple. aproape penibile. Chiar si un mesaj cu un raspuns sec cateodata sau niciun mesaj primit inapoi pentru mult timp. Tremur, imi bate inima, nu pot gandi logic. Intotdeauna s-a dovedit a fi doar o invetie de a mea prosteasca dar chiar si asa tot se intampla. Sunt foarte pesimist, negativist, nu stiu cum sa zic. De la un caz sec ca unul de mai sus imi fac niste scenarii pesimiste de tot. De asta nu pot invata, spun ca "renunt la tot", ma enervez, ma misc ca nebunul prin casa, sunt foarte irascibil.
Daca ma puteti ajuta cu orice sfat v-as fi recunoscator.

postscriptum: Simt asta acum, din nou. Si simt in mine cum ceva rau se va intampla maine din cauza unui motiv stupid(care evit sa-l spun pentru ca este penibil. e ceva legat de mesaje). Tremur de ceva timp, tot astept, nu fac nimic, si mi-am facut n-spe mii de scenarii in cap. Pesimism si negativism impins la maxim. Nu mai suport.

Cred ca este vorba de o forma de anxietate.
Daca tu iti dai seama de aceste reactii, insa nu le poti controla, nu cred ca este o problema pe care sa o poti rezolva singur ori cu un simplu sfat.
Cred ca cel mai indicat ar fi sa discuti cu un specialist, un terapeut ori psiholog.

Sunt foarte multe elemente care ar putea determina astfel de stari, de la oboseala/stres, somn necorespunzator, alimentatie inadecvata, in special seara, o dereglare hormonala, o situatie mai deosebita din familie care a avut loc recent si te-a scos putin "de pe sina", o situatie mai delicata la scoala, lipsa de ceva minerale (de ex. magneziu) etc. etc. Depinde si ce varsta ai, daca esti la pubertate modificarile hormonale au un cuvant de spus, acum cativa ani nu era cazul, de aceea nu erai asa. Poate n-ar strica sa faci o vizita la medicul de familie sa ceri sa faci niste analize, problemele de care vorbesti nu tin neaparat de zona psihicului, nu e cazul sa te gandesti ca trebuie sa mergi la psihiatru (chiar e de evitat de fapt). Sanatate!

Faptul ca iti dai seama ca aceste idei pe care le ai si reactiile tale nu sunt fondate, este un semn bun. Totusi, ceea ce descrii suna destul de rau si chinuitor si sunt si eu de parere ca ai nevoie de ajutorul unui specialist (psiholog) pentru a depasi aceste stari incat sa duci o viata mai usoara si mai buna.
Pana cand ajungi sa vezi un specialist, iti recomand ca atunci cand ai starile fizice (si anxietatea, gandurile) de care vorbesti sa iei o pauza din ce faci, sa te asezi intr-o pozitie confortabila si sa te linistesti, sa respiri adanc de cateva ori. Ai putea si sa iti spui ceva pozitiv in gand. Un timp al tau in care sa respiri si sa te linistesti te-ar putea ajuta - depinde si de intensitatea a ceea ce simti.
Multa sanatate!

Buna, este intr-adevar o forma de anxietate, dar cred ca, avand un pic mai multa vointa ai putea sa treci peste ea putin cate putin. Cand ai o astfel de stare de neliniste, incearca sa faci altceva, orice, sau pur si simplu sa te gandesti la situatii asemanatoare cand, nelinistea ta s-a dovedit a fi inutila. Mult spor in toate!

Pai poti sa bei niste ceai de tei sau sa iei niste calmante, nu stiu... Fii mai optimist, sa spui mereu cand "renunti la tot" ca se poate.
Mergi la psiholog (desi din ce am citit, nu sunt cazuri chiar asa grave) sau ia suplimente alimentare (pentru invatat)? Scuze daca nu prea e raspunsul meu folositor, doar dadeam sugestii Fii mai vesel, uita-te la clipuri amuzante daca zici ca esti atat de pesimist.
PS: Am citit ca pesimistii traiesc mai putin fiindca au multe griji pe cap