Salut. Mentionez ca sunt un baiat in varsta de 30 de ani. Momentan locuiesc cu familia si cam 5 luni pe an stau plecat pe afara sa muncesc. Locuiesc intr-o familie educata la oras. Cat am fost mic, tatal meu la fel era mai mult plecat si stateam cu mama si bunica mea. Prieteni nu am, sunt retras dar nu mai sunt timid ca atunci cand eram mai mic. Nu imi place sa socializez cu oamenii, cu vecinii, socializez doar la locul de munca si acolo ma impac cu toti, sunt o persoana prietenoasa, tacuta, introvertita si care nu vorbeste prea mult. Vorbesc mai mult numai daca gasesc o persoana pe aceeasi lungime de unda cu mine. Daca nu, sunt tacut malc.

Mama mea are probleme psihice si mereu a fost impulsiva chiar daca ia tratament, m-a obligat mereu sa invat si mereu i-a considerat pe ceilalti copii mai destepti decat mine. Pentru scoala m-a injosit si m-a certat mereu.

Acum vine problema mea, personala. Mai mereu sunt trist, nervos, cand ma enervez dau cu pumnul in usa(dar niciodata nu lovesc in cineva) si vorbesc cele mai urate vorbe, nu tin cont de cui i le spun, bunicii, mamei. Mai putin tatalui. Dar la nervi nu ma pot controla. Prietena, iubita nu am avut niciodata, alcool nu beau, de fumat nu imi place sa fumez. Ma simt foarte singur si in acelasi timp mi-am format un scut de protectie fata de ceilalti. Ce sfaturi imi puteti da ca sa dau un sens acestei vieti? Multumesc.

Cel mai bine cauta o biserica protestantă sau ortodoxă și stai de vorbă cu un pastor, preot, îndrumător spiritual, cred ca îți va fi de folos. Îți spun din propria experienta. Dacă vrei sa asculți și să iei seama vei rezolva aceste probleme sau poate sa vorbim în privat poate te pot ajuta.

Trebuie sa inveti sa te controlezi, dai dovada de prostie cu aceste gesturi deplasate chiar daca sunt la nervi. Probabil crezi ca esti mai barbat cand faci asta, dar cazi mai mult in penibil. Autocontrolul inseamna maturitate si probabil cat timp ve sta cu ai tai in casa nu o sa inveti asta.
Ce te-as sfatui desi e calea grea (calea pe care incerc sa o urmez si eu) e sa incerci sa te descurci undeva singur, o sa iti fie greu, dar deja ai 30 de ani. Mai incolo o sa fie si mai rau pentru tine.

Te sfatuiesc sa mergi al un psiholog/psihiatru, sa-i spui toate astea, fiindca temperamentul tau coleric iti va aduce numai probleme in viitor si nu cred ca vreo fata ar putea sta langa tine.
Acum nu lovesti pentru ca ai in fata pe mama, dar cand vei avea pe cineva pentru care nu ai acelasi respect, cu siguranta il vei lovii.

Eu propun sa mai iesi din casa.

Buna. In primul rand trebuie sa faci o schimbare in viata ta. Aceea de a socializa mai mult cu lumea, de a descoperii noi laturi ale vietii pe care inca nu le ai descoperit. Inteleg din spusele tale ca esti retras? De ce? Ce te face sa te retragi? Aici trebuie sa lucrezi, sa faci schimbarea. Trebuie sa lasi scutul creeat jos, astfel incat ai sansa de noi descoperiri. Fa ti o pagina de Facebook in cazul in care nu ai si fi sociabil. Multi si au intalnit iubitele pe Facebook, tu de ce nu ai putea?