Buna.Ce varsta ai, mai exact? Asta se intampla cand nu te motiveaza nimic si nu ai niciun tel, niciun plan de viitor pentru care sa muncesti, pentru care sa lupti.De cat timp se intampla? Ai luat in calcul sa discuti cu un psiholog? Nu e o rusine, insa ai putea intelege mai repede ce te-a adus in acest punct, spre deosebire de efortul tau numai pe cont propriu.
Nu trebuie sa fii nici fericit, nici trist. O stare de echilibru este de ajuns.
Incearca sa te accepti fix asa cum esti si nu cere tu prea mult de la tine.
Si privește viata ca si observator. Starea de neutru este cea mai indicată.
Incearca lectia recunoștitei. Cu siguranță ai lucruri pentru care sa multumesti vietii.
Nu te speria, e doar o etapă prin care treci, mulți patim asta, ajungem într-un punct in viață in care nu mai simțim nimic, nu mai reacționam la nimic, o sa treacă, până îți apare ceva in viață care sa îți capteze atenția din nou, sa îți dea un sens din nou, poate fi o persoana, sau un job nou, sau un hobby nou, chiar si o carte, un serial. Apuca-te de ceva nou, orice.
Așa este când viața este o dezamăgire. Încearcă să ai o ocupație care să îți ocupe timpul. Sau cum se zice un hobby.