| nustiuexact69 a întrebat:

Salut TPU, acum câteva luni am fost la un medic pediatru fiindcă mă durea în dreapta, eu crezând ca am apendicită mă gândeam non-stop "doamne ce fac, trebuie să mă opereze" efectiv plângeam încontinuu de frică să nu am apendicită, iar în ziua în care am fost la medicul pediatru mi-a spus ca nu am apendicită cii, am o gaură în prapur și risc să îmi iasă matele, pe moment eram speriat mi-a zis ca nu e de operat dacă nu fac efort, după ce am ajuns acasă m-am pus pe plâns câteva ore bune, îmi era frică să mă mișc ca să nu îmi iasă matele pe acolo intrasem într-o mică depresie nu mă mai simțeam un copil normal, nu aveam voie sa alerg, sau să mă joc cu mingea, mă simțeam diferit rău fiindcă dacă fugeam riscam să îmi cada matele, stăteam în casă zi și noapte, nu mai ieșeam pe afara, nici la liceu nu mă mai duceam, într-o zi mă forțase mama să mă duc la liceu, când sa intru pe poarta liceului, nu mai știam unde sunt, și îmi venise un râu, simțeam că se mișcă locul cu mine, stari de leșin chiar daca nu lesinam, îmi bătea inima ca la un iepure, m-am dus acasă si i-am spus mamei iar mama nu mă crezut crezând că spun la mișto, a doua zi tot la fel stăteam doar in camera mea eram trist, plângeam nonstop până când m-am dus cu mama la psihiatru, i-am spus doamnei psihiatru ce am și mi s-a dat tratament spunând că am tulburare obsesiv compulsiva, doctor a dat să iau cymbalta olazampina și efectiv, m-am simțit bine cu tratamentul asta până să aflu că bunica mea suferă de dementa și făcea crize, am spus ok ea are 85 de ani probabil de la vârsta a făcut dementa, începusem să am stări de derealizare și depersonalizare și să mă pierd, simțeam că totul merge înainte și doar eu stau pe loc, mă pierdeam când intrăm în magazine, îmi bătea inima tare, iar am inceput să mă gândesc că poate am Alzheimer sau dementacrying(( asta ma distrus complet, mereu stau cu gândul că am și eu dementa mi-a explicat și psihologi că nu am fementa, iar tot îmi vin gânduri că am dementa și alzhaimet, va rog dati-mi sfaturi cred că innebunesc mereu stau cu gândul că am dementa și parcă în capul meu simt că am simptomele chiar daca nu le am, sunt disperat, în capul meu cred că sunt nebun și am dementa, îmi e frica rău, fac orice activitate normala dar îmi vin gânduri "dacă am fementa și sunt nebun" și mă bag in tot feluri de gânduri de chiar simt că sunt nebun, îmi e frica rău de tot va rog dati-mi niste sfaturi uneori simt in capul meu că am simptome de dementa chiar daca nu le am, adică sunt in capul meu și îmi dă ideea că am dementa, chiar daca de fapt nu am nimic... Va rog ajutati mă cu niste sfaturi sa cred că nu am fementa îmi e frica rau de tot...

Atenţie! Problemele de natură medicală sunt probleme serioase care necesită asistenţă/consult specializat. Sugestiile date de utilizatorii TPU au doar o valoare orientativă şi în nici un caz nu exclud consultul profesional medical. Prin urmare vă recomandăm să apelaţi la personal medical specializat atât pentru diagnosticare, cât şi pentru tratament.
2 răspunsuri:
| Simpatic a răspuns:

Sfatul meu, schimba psihiatrul, din pacate si in acest domeniu medical multi sunt medici putini sunt cunoscatori!
poate ca nu a fost diagnosticul pus cel corect si astfel nici tratamentul nu este
dar nu putem vorbi de dementa in cazul tau! te stresezi degeaba datorita "anxietatii" de care suferi!

despre dementa poti citi aici : https://www.drmax.ro/articole/dementa-cauze-simptome-tratament

| dullcat a răspuns:

Buna.Te sfatuiesc sa citesti putin despre ipohondrie, pentru ca in ritmul asta chiar vei inebuni de tot.Nu se poate sa iti atribui orice afectiune despre care auzi si sa te stresezi din punct de vedere psihologic, pana la epuizare, pentru viitor, cand tu inca esti ancorat/a in prezent.Stresul acela te va imbolnavi pe bune, iti va scadea sistemul imunitar si asa mai departe.Continua sa respecti tratamentul dat de medic si mergi la terapeut, ai mare nevoie.

,, Persoana care suferă de ipohondrie are o frică permanentă asupra posibilității de a avea una sau mai multe afecțiuni medicale grave, care îi amenință viața. În general, ipohondrul tinde să accentueze și să exagereze semnele fizice pe care le are sau senzațiile normale ale corpului. Pentru un ipohondru, o simplă durere de cap poate fi un semn al unei boli în stadiu terminal'' - https://www.iowemed.ro/......organismul

https://www.medlife.ro/......-tratament