Ce pot face in cazul acesta?
Eu am 14 ani si trebuie sa dau examenul si cel mai probabil ma voi muta din orasul meu.
Nu am aproape deloc prieteni si nu vorbesc cu niciunul dintre ei.
Asa sunt eu, nu stiu cum sa socializez cu lumea, mai ales cu oamenii noi, pe care nu ii cunosc.
Dar nu asta conteaza in special, mama si cu tata se cearta foarte des si pe la varsta de 11 ani parca am plecat si am sta la matusa mea un an, iar apoi ne-am mutat iar acolo unde sunt si acum. Simt ca certurile aste m-au afectat si sunt destul de fricos uneori(tin sa mentionez ca tata a si batut-o pe mama iar eu nu am ce sa fac, i-am spus sa ne mutam dar nu a vrut, acum sper sa ne mutam cand plec la liceu cu sora mea) si nu prea mai pot sa vorbesc cu mama pentru ca nu ma intelege si de fiecare data cand vorbesc cu ea pana la usa ajungem sa ne certam.
Ce pot face in cazul asta? E un efect al adolescentei?
Si legat ca nu am prieteni si singurele persone cu care vorbesc sunt parintii mai si sora mea, eu nici nu ies in oras pentru ca nu imi place sa stau cu asa zisii prieteni ai mei. Ies afara doar cand merg la scoala sau cand plecam undeva cu masina.
Ma mir daca inca mai citesti.
Ce pot face sa fiu mai fericit? Eu sunt fericit cu mine, dar nu am cu cine sa ies afara sa ma distrez... mai mereu sunt trist dar incerc sa par vesel in preajma celorlalti.
Oare sunt sau am fost in depresie? Uneori simt ca nimeni nu e langa mine(in afara de mama) si nimeni nu ma intelege, nici macar ea.

Buna! Ideea este sa nu te pierzi cu firea. nu stiu de ce mama ta accepta comportamentul tatalui vostru, dar in majoritatea cazurilor mamele se gandesc mereu la copii, cum sa le fie lor bine. Incearca sa vorbesti cu ea sa va mutati singuri, daca tu vrei sa te duci in alt oras ia o si pe ea si traiti impreuna fericiti, ia totul de la 0, o sa iti faci prieteni, incearca sa vorbesti cu colegii de clasa vecinii de varsta ta din bloc sau de la tara. Totul o sa se rezolve. Eu te inteleg, am avut o vecina tot asa, tatal ei avea un comportament mai violent si a decis sa plece impreuna cu mama ei, acum sunt bine mersi, ea a intrat la o facultate buna, iar mama si-a gasit pe cineva si lucreaza. Daca esti pozitiv si crezi in tine totul va fi bine. Eu te sfatuiesc sa o convingi pe mama ta sa va mutati, spune i ca iti doresti asta, sa va mutati intr-un alt oras unde vei studia si iti vei face prieteni.

Cum te înveți, asa te vei forma. Tu daca eviți obiceiul de a socializat inca de pe acum, pe motiv că pleci, asa vei evita mereu. Iti va fi teama si te vei simti mereu singur.

Stai linistit! Nu esti singurul in situatia asta. In toata lumea sunt zeci de milioane de tineri la fel sa chiar si mai necajiti.
Am crescut exact ca si tine, dar n-am murit.
Iti dau o veste buna: Fiecare necaz pe care il ai acum te intareste si te pregateste pentru viata.
Zici ca nu ai prieteni?
Ia apuca-te de citit si ai sa vezi ca nu vei fi singur niciodata!

Nu, nu esti anormal, daca asta ti-e teama.

Iar problemele trec si apoi vin altele. O sa-ti fie dor de problemele de la 14 ani, crede-ma
Mult succes in viata!