Sigur ca un adolescent poate dezvolta schizofrenie si o astfel de veste sa precipite boala (nu o declanseaza, persoana respectiva facea oricum schizofrenie, dar o grabeste un pic).
Totusi, ceea ce descrii tu nu este schizofrenie, ci un sindrom de soc traumatic si se intalneste destul de des la persoanele apropiate unor bolnavi. Nu este vorba de egoism, nu este o reactie voluntara, este un raspuns al mintii tale la un stimul negativ caruia nu ii poti face. Acest sindrom poate fi combatut relativ usor de un psiholog (nu psihiatru), mai ales in primele zile/saptamani de la declansare. Fiindca in timp problema se agraveaza si timpul nu o vindeca de la sine. Iti recomand sa te duci cu toata increderea la un psiholog care face psihoterapie, te va ajuta sa depasesti problema ta si sa poti sa iti pastrezi sanatatea mentala. Nu ai de ce sa te simti egoista sau vinovata, este un raspuns al tau la o intamplare serioasa, care pe multi ii marcheaza. Si nici nu trebuie sa disperi, problema ta nu este incurabila ca schizofrenia, ci se va vindeca cu putin ajutor de la un profesionist.
Imi pare rau pentru sincer dar operatia chiar daca e dificila sa o faca tehnologia a progresat mult, mama ta de ce boala sufera? sincer in locul tau nu stiu ce as face daca tatal tau moare daca mama ta sufera de inima poate face infart si cine stie unde vei ajunge, da nu trebuie sa pui raul in fata si ratiunea sunt sanse sa traiasca ambii inca multi ani, logic ca asculti voci, visezi e ceva normal ce varsta ai?
Este un atac de panica care se manifesta asa pe stresul creat de tine.Nu rezolvi nimic daca te panichezi asa.Parinti o sa rezolve situatia lor cu ajutor medical.
Cel mai bine, e sa te rogi la Dumnezeu, ca el stie ce face. Faze ce visezi tu, sunt prostii pe care ti le imaginezi, sau necuratul e in tine Sa lasam gluma, gandeste-te ca tu ai un viitor in fata, dar nu inseamna ca trebuie sa uiti tot. Incearca sa fii puternica, sa te rogi pentru parintii tai. App. mama ta are cancer faza terminala? Adica va puni peste xx ani?
Dragul meu, ca sa nu facem scandal, nu am ras de tatal lui sau de mama lui, fiindca nu e frumos! Daca nu stii sa citesti, i-ati ochelari. Am spus despre el ca viseaza chestii, gen cosmaruri, din descrierile lui, si am zis ca :,, Necuratul e in tine ". Nu vad o jignire, mie imi pare sincer rau pentru el, deoarece o viata fara parinti e grea. Dar tu, ca sa faci si comentarii degeaba, spui la randul tau prostii.
Esti analfabet, si ma faci pe mine prost... Eu stiu ca ''tio'' se scrie cu cratima, adica asa : ''ti-o''. Iar ce din explicatia anterioara, am scris in ghilimele. Nu am glumit despre el, fiindca, dupa cum am mai explicat, nu e frumos sa razi de unul ce are probleme. Daca stii acel proverb : '' Se intoarce roata... ".
Va multumesc mult pentru sfaturi, dar nu cred ca necuratul ii in mine... Am 15 ani, proaspat impliniti. Si in loc sa ma bucur de adolescenti aflu vesti asa grave. Mama sufera de diabet zaharat, dar se stie ca un diabetic traieste vreo 20 sau mai multi ani de la debutul bolii. Iar mama are de mult timp diabet si stie ca va murii curand, dar cu mama ii altceva, stiu de mult timp de chestia asta, iar la inceput am fost chiar traumatizat, dar mama fiind psiholog m-a ajutat sa accept asta. Dar acum cum is mai mare, ea nu ma mai poate ajuta, chiar daca ii un bun psiholog...
Eu nu vreau sa ma panichez, si nici sa imi creez ganduri asa urate, dar chiar ii o situatie reala si grava. mama ii sigur ca nu va mai traii pana ce eu am18 ani, iar tata, dupa cum am auzit eu, sansele mai mari sunt de deces, iar daca se vindeca operatia aduce alte boli, care in timp il vor ucide...
Ce ma raneste este ca nu-mi spun de ce boala sufera tata. Daca as afla, m-as simti mai increzator si as face orice sa ii ajut. Presupune cineva ce boala are tata, asa in cag sa nu supravietuiasca operatiei? Iar cu mine ce se va intampla?
Parintii nu pot rezolva nimic, ei in perioada asta in loc sa se zbata pentru a lupta, stau si plang toata ziua si se uita la filme triste. Deci intr-un cuvant sunt extrem dedepresivi. Iar depresia asta a lor pe mine ma traumatizeaza! Ganditi-va sa va vedeti parintii stand si plangand in hohote de la un bunadimineata sispunand lucruri gen " Cand vom murii, tu sa-ti contiunui viata indiferent de ce obstacole intalnesti. Ne pare rau ca te vom parasii asa repede, dar nu avem nici o solutie... asta ii destinul nostru, dar nu si al tau. Traieste viata si fara noi, incearca sa ne uiti cand nu vom mai fii! "
Deci ii oribil! Ei vorbesc despre moartea lor deja. Asta inseamna ca ii prea grav si ca asta ii realitatea la care eu va trebuii sa fac fata...
Ps. Nu eu gandesc pesimist, ci asa ii realitatea...