Vreau sa ma lamuriti si pe mine de ganduri, ce sunt ele, de ce apar din senin, daca inseamna realitate etc.
Vreau sa mentionez ca sufar de T.O.C si nu ma impac deloc cu ele
T.O.C. este un diagnostic medical.
Eu de un timp încoace, fără să neg un asemenea diagnostic, căci nu este de competența mea, am să îți spun următoarele.
Orice ființă vie de la cea mai simplă unicelulară, până la una complexă ca noi, care suntem o formație de trilioane de celule care colaborează între ele, este un procesor de informație.
La noi, procesarea informației este preluată de o structură specializată, creierul. Tot ce trăim se reflectă pe un ecran, pe o scenă interioară.
Ca să simplificăm vom spune că pe această scenă sunt doar imagini 3D.
Orice scenetă de pe această scenă interioară este asociată cu o etichetă de valoare.
Asta e bun, mă face fericit.
Asta este rău, mă face nefericit.
La ce folosesc gândurile.
Din ce sunt formate gândurile.
Ca să comunicăm cu alții folosim cuvinte și reguli de legătură între ele, care formează limbajul.
Cu ele putem transmite date.
Mâncarea e pe masă.
Acestea sunt date.
Aceste date se pot trasmite și între 2 PC-uri.
Noi oamenii transmitem totdeauna date plus interpretare.
Pentru noi oamenii, propoziția se interpretează așa.
Mâncarea (un obiect care este bună de mâncat, care mă ajută să trăiesc, obiect care îl iubesc) este pe masă.
Deci orice propoziție este însoțită de un sentiment de o evaluare afectivă.
Exemplu invers ca să înțelegi. Un câine, animal mult inferior nouă, privește și el la TV cu noi. Nu îl interesează. Apare un câine pe ecran. Începe să latre. De ce. Acum este vorba despre viață așa cum o concepe el, în zona unde are și el iubire și ură, fericire și nefericire ca noi, lucruri bune și lucruri rele.
Șu eu susțin că orice ființă vie are o știință de sine și o știință despre sine plus toți cei împreună cu el, pe care o numim con-știință.
Și fiindcă fiecare om are o știință de sine, pe ecranul lui interior are un ceva, un omuleț pe care îl numește EU. Aceasta este știința de sine. Știe că acel EU are un corp care trebuie hrănit, căci așa se poate susține viața din el, și constată că EL poate vorbi, comunica prin propoziții cu acel EU.
Acestea sunt gândurile.
Ce sunt gândurile? Propoziții prin care comunici Tu cu tine. Savanții le-au spus EUL și SINELE, ca să nu le încurce.
Și despre ce vorbești tu cu tine.
Să zicem simplu, mâncarea e pe masă.
De fapt spui.
Mâncarea ( pe care eu o iubesc) e pe masă.
Orice gând are acest aspect are in el date și o interpretare afectivă.
Să comparăm creierul cu un PC.
Memoria- celule de memorie, picături magnetice pe un cip, pe ele adunăm, scădem șiruri și șiruri de 0 și 1.
Creierul, celule, neuroni, conexiuni electrice între ele.
Știe un neuron de ce este el acolo? Ce face el acolo? Nu dar împreună formează o structură imensă care din semnale electrice simple formează concepte, cuvinte, propoziții și le atașează la fiecare sensul bun, rău. Toate acestea se întâmplă automat, autonom, în fiecare secundă dacă punem creierul la tomograf se vede cum neuronii dintr-o zonă sau alta a creierului se activează de o dată, nu unul ci mii de miliarde.
Eu de exemplu sunt bărbat și dacă aud sau văd cuvintele - fată frumoasă, și mai văd și poza, pe tomograf se va vedea activitate imensă, de ce? Pentru că ea reprezintă viața pentru mine. Vrea cineva să o bată, îmi vine să îl omor.
Dar dacă îl văd și mâine cam cu aceleași intenții în jurul meu?
Sentimentele negative care s-au format, pe care le-am asociat imagini lui au format o zonă de excitație permanentă pe creier.
M-am bătut cu el ziua, tensiunea luptei nu s-a descărcat toată.
A doua zi creierul meu tot mai luptă cu el, simt încă pe piele și oase durerea loviturilor date și primite ieri. În loc să mă pot concentra mental la rezolvarea problemelor zilei îmi apare pe ecranul interior, creată de mine mutra lui rânjind, gata să se ia din nou la bătaie.
Iată obsesia. Este un mecanism autonom de apărare.
De aceea nu mă pot lupta cu ea, ea e creată de creier, ca să mă apere de dușmani, microbi, gândaci paianjeni, fete virgine bătrâne.
Cea mai imortantă concluzie. Cu gândurile obsesive nu trebuie luptat. Ele vor învinge întotdeauna.
Va urma.
Să imi comunici te rog dacă ai înțeles căte ceva.
Iar pe specialiștii cu diagnostice toc poc, lasă-i în zeama lor, ei atâta știu, atâta pot, ce scrie în cartea lor.
RăspundeMultumesc mult pentru raspund dar sper ca sti ca unele ganduri sunt napa si poate m-oi simtii eu acum mai bine si increzator gandurile vin parca mai puternice si mai distrugatoare par
Răspunde
Ai curajul să disecăm acum unul din ele, văd că acum un minut erai pe desktop.
Nu este bine să îl analizăm, căci asta înseamnă că ne ocupăm de el, dar o să îți arăt cum facem ceva cu el.
Ia-l pe cel mai groaznic, mai rușinos.
Ca să îți dau un exemplu din religie, cu toate că nu prea îmi place să mă leg de ea, că îmi sare în cap dl Steregoi aici pe site.
Ce sunt demonii? Niște îngeri căzuți. N-au ascultat de Șefu și i-a alungat aici pe Pământ să facă rele. Obsesii, chestii, socoteli.
Dar cum ar fi dacă un asemenea hoțoman de drac împielițat se cumințește, îl mai primește Șefu înapoi, pe salar și dividente?
Ia să încercăm și noi să transformăm un gând distrugător în unul creator. Eu așa am făcut în 198O. Mi-au trebuit 3 luni.
Dar pe al tău îl rezolvăm în seara asta. Amu!
Ştiu. Crede-mă că stiu. Din păcate este ceva ce noi nu putem controla. Şi cu cât încercam mai mult să le evităm cu atât sa transforma în obsesii si compulsii. Dar vorbim despre OCD. În lumea asta a noastra este ceva absolut normal, încearcă pe moment să găseşti altceva cu care sa-ți ocupi mintea. Chiar dacă ştim amandoi că te vei întoarce la gândurile astea urâte doar pentru ca este un lucru nerezolvat, iar noi pur si simplu nu putem sa lăsăm lucrurile asa. E dificil dar nu imposibil si trebuie sa învățăm să trăim aşa cum suntem.
Gen sa le spun acum si sa le discutam?
Da, exact, unul câte unul.
Pai cele mai naspa ganduri sunt cele sexuale. eu am un obicei proaste de a ma documenta pana in adancul sufletului si automat daca cauti atat de mult dai si de lucruri mai putin ortodoxe. Prima data m-au speriat cele homosexuale, ca as putea fi gay si m-au distrus astea dupa ca as fi zoofil iar cireasa de pe tort necrofil, deci mi-a mancat gandul asta 2 luni jumate si pe langa gandurile astea mai aparusera niste senzatii, cred eu ca de la ganduri ca de alt undeva nu aveau cum, la nivelul penisului, ca niste impulsuri si mi-au intrat mult in cap si au mai aparut niste ganduri gen contradictorii ca nu, tu esti asa, cum sa vorbesti cu fete etc. deci nu m-au mancat gandurile cat m-au mancat senzatiile
Dacă citeşti putin despre OCD vei afla ca peste 90% din persoanele care au asa ceva au o inclinatie mai " neortodoxa".Nu ma refer la zoofilie, necrofilie sau alte prostii de genu.'. Ma refer la o sexualitate mai agresiva. Tu niciodata nu o sa poti sa faci dragoste cu o fata, in primul rand pentru ca tu trebuie sa te impui. tu trebuie sa domini. Sunt persoane cu OCD care au un comportament violent zi de zi indiferent de activitate, si sunt persoane cu OCD care au un comportament violent, agresiv in timpul actelor sexuale. Sunt fel si fel de ciudatenii pe care le poti experimenta doar pentru a'ti hrăni curiozitatea. De la a'ti pune iubita sa se culce cu altul si tu doar sa stai sa privesti detaliile pana la sex in locuri extrem de publice. Palme peste fund, anumite pozitii sexuale, tras de par si vorbit agresiv in timpul actului sexual. Toate astea definesc OCD- ul. Pt ca fiecare persoana cu OCD are o parte agresiva pe care intr-un fel sau altul trebuie sa si-o puna in practica. în plus noi nu prea suntem capabil să avem sentimente si emoții decat la un nivel foarte scazut. în schimb gusăm din greu adrenalina si detaliile. Corect? Scuza-ma doar de curiozitate, cati ani ai?
Prima data m-au speriat cele homosexuale, ca as putea fi gay
Te-ai speriat, deci îți era frică.
Frica de a fi anormal. Frica de a nu fi normal. Un om norma face, execută acte sexuale normale cu o parteneră de sex complementar, face copii și perpetuează viața. Frica aceea te ținea deoparte de la a deveni homosexual. Asfel viața din tine se apăra. Creierul tău făcea ceea ce trebuia să facă. Era minunat ceea de făcea el, creierul tău pentru tine, la fel pentru zoofil, necrofil.
Da, dacă gândurile sunt puternice, provoacă reacții, senzații corporale.
Ce se face cu asemenea gânduri.
Cel mai rău lucru este să te lupți cu ele. Creierul tău încearcă să te apere, iar tu te lupți cu el să nu te mai apere.
De aceea a apărut gândurile contradictorii. Luptând tu cu apărarea ta, ai ajuns fără apărare în fața dușmanului.
Astfel aceste gânduri sunt bune, nu sunt rele. Acesta este primul pas spre vindecare. Să nu lupți cu ele.
Dar ce să faci, căci dta trebuie să trăiești, iar ele îți blochează calcculatorul, nu te mai poți gândi la nimic altceva.
Nu le acorda importa.
Repetăm.
Nu lupta cu ele. Nu le acorda importanță.
Pune în locul lor alte gânduri treptat.
Cum? Prin repeiție.
Ce ai? Ți-e frică.
De 25 de ori, dimineața la prânz și seara.
CURAJ și încredere în mine.
Asta 2-3 luni până trece.
Apoi încă o dată, același interval de timp.
Multumesc mult, apreciez dar nu prea am inteles partea asta "Pune în locul lor alte gânduri treptat.
Cum? Prin repeiție.
Ce ai? Ți-e frică.
De 25 de ori, dimineața la prânz și seara.
CURAJ și încredere în mine.
Asta 2-3 luni până trece.
Apoi încă o dată, același interval de timp."
O să am un răspuns detailat în următoarele zile.
Salut,deci imi bate inima ca la porumbel in asta ma aflu si eu...am 13 ani omule am aceleasi ganduri am aceleasi senzatii nu imi vine sa cred si la mine la fel am aflat despre oamenii aceea si au aparut un gand care spunea ca eu sunt asa si mai ales ma speria senzatiile in zona.te rog spune-mi te ai vindecat?
Salut,deci imi bate inima ca la porumbel in asta ma aflu si eu...am 13 ani omule am aceleasi ganduri am aceleasi senzatii nu imi vine sa cred si la mine la fel am aflat despre oamenii aceea si au aparut un gand care spunea ca eu sunt asa si mai ales ma speria senzatiile in zona....nu pot sa cred
Sunt perioade în viață când creierul se resetează, de exemplu la 13 ani. În societățile arhaice, triburi prin junglă, comunitatea bărbaților maturi din trib îi luau pe tineri de la mamele lor și îi duceau în casa bărbaților și îi inițiaau ceea ce trebuie să facă un bărbat și bineînțeles cum să gândească. Apoi mergrau la vănătoare împreună, apoi îl lăsau singur în junglă să învețe să se descurce. Și asta la 13 ani. Când se reîntorceau la familie erau vindecați de ceea ce pățești dta acum. Dar fiindcă nu ai parte de asta, trebuie să lupți singur.
Ordonare:
După relevanţă
Toata lumea gandeste. Daca nu ar gandi, nu ar putea planifica unele lucruri, nu ar putea judeca, etc. Da, sunt realitate. Ca uneori "visam" la o vacanta frumoasa... e altceva 
RăspundeMa refeream mai mult la gandurile intruzive, alea pe care nu le poti controla
Să-ți spun ce am învățat eu în toti anii mei de OCD/ TOC : Mintea omului este intr-o cautare continuă încercând să găsească probleme interesante de rezolvat, tocmai pentru a ne ține în viață. Libertatea pe care o avem noi, în special, nu este aceea de a opri aceste gânduri doar pentru că sunt deranjante. Nu le putem opri, ba dimpotrivă, căutam soluții încontinuu, cel mai mic detaliu care nu este pe placul nostru şi o luam de la capăt. Aşa apar si gândurile noastre intruzive. Atâta timp cat aceste gânduri sunt constructive, acceptă-le şi vei vedea că nu este chiar aşa oribil şi cu cât încerci să le eviți mai mult, presupun că stii, cu atât mai mult de transformă in compulsii si obsesii! I got you!
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
