Ofidiofobia este un tip particular de fobie specifica - frica anormala de serpi. Mai este denumita si ofiofobia provenind din grecescul ofis - sarpe si fobia - frica. Trebuie diferentiati oamenii carora nu le plac serpii pentru veninul lor sau de pericolul perceput implicat. Un ofidofob nu va incerca nici sa se gindeasca sau sa ii vada la televizor sau in poze, nu doar sa accepte contactul cu serpii.
Frica de serpi este probabil cea mai comuna subcategorie a herpetofobiei. Unii cercetatori cred ca aceasta frica poate fi evolutionara, dezvoltata de stramosii nostri ca mecanism de supravietuire. Aceasta teorie totusi nu explica de ce fobia fata de serpi este relativ comuna in timp ce frica de animalele pradatoare cum sunt tigri este rara. Cercetari mai recente arata ca in timp ce tendinta de a da atentie serpilor poate fi evolutionara, frica actuala este mai degraba invatata decit mostenita.
Frica de serpi poate fi greu de identificat, cum simptomele pot varia. Persoanele afectate se pot teme doar de intilnirea cu serpi mari, veninosi, daca fobia este mai severa acestora le poate fi frica si de serpii mici. Indivizii nu se pot uita la poze cu serpi sau emisiuni TV. Simptomele pot cuprinde, dar nu sunt limitate: tremor, tipete, evitarea sau fuga de serpi, palpitatii sau respiratie dificila. Acestia gasesc imposibil sa ramina cu serpii in aceeasi camera.
Ofidofobia poate fi insidioasa. In timp pacientii incep sa se teama de lucruri care nu sunt legate direct de serpi, cum ar fi de magazinele cu animale, pot evita excursiile si rezervatiile natural sau pot dezvolta o frica secundara de alte reptile.
Cele mai folosite tratamente pentru fobia fata de serpi sunt bazate pe terapia cognitiv comportamentala. Pacientul este incurajat sa vorbeasca despre frica sa si sa gindeasca noi mesaje pentru a inlocui gindirea tematoare. Este expus incet la serpi, incepind cu fotografii si gradat la o intilnire directa cu un sarpe mic intr-un mediu controlat. Hipnoza este uneori folosita pentru a asista la relaxare. Din fericire, ofidofobia are o excelenta rata de vindecare.
Herpetofobia reprezinta frica de reptile si este o fobie relativ comuna. Severitatea poate varia drastic, facand dificila diferentierea intre o fobie clinica sau o simpla frica. Herpetofobia, precum arahnofobia, este considerata de multi a fi o fobie evolutionara, dezvoltata de stramosii nostri ca mecanism de supravietuire (se temeau de aceste animale care le cauzau rau, iar numarul mare de reptile veninoase poate sa fi contribuit la dezvoltarea fobiei in timp). Herpetofobia este limitata strict la reptile precum serpi si soparle. Unele persoane se tem doar cand ating un sarpe mare, in timp ce altii nu se pot uita nici la fotografii cu soparle micute. Indivizii afectati acuza anxietate de cate ori se afla in preajma unei reptile sau chiar a unui amfibian. Acestia tipa, plang, evita locurile unde ar putea intalni animalele (excursii si magazinele de animale), hiperventileaza, tremura. Daca fobia este mai putin severa, pacientii pot tolera reptilele in zona, dar intra in panica daca au contact fizic cu acestea.
Frica de serpi (Ofidiofobia -gr. ofis=sarpe) este probabil cea mai comuna subcategorie a herpetofobiei. Cercetari mai recente arata ca, in timp ce tendinta de a da atentie serpilor poate fi evolutionara, frica actuala este mai degraba invatata decit mostenita. Frica de serpi poate fi greu de identificat, simptomele pot varia. Persoanele afectate se pot teme doar de intalnirea cu serpi mari, veninosi, dar daca fobia este mai severa acestora le poate fi frica si de serpii mici. Un ofidofob nu va incerca nici sa se gindeasca sau sa ii vada la televizor sau in poze, nu doar sa accepte contactul cu serpii. Acestia gasesc imposibil sa ramana cu „serpii" in aceeasi camera. In timp, pacientii incep sa se teama de lucruri care nu sunt legate direct de serpi, cum ar fi de magazinele cu animale, pot evita excursiile si rezervatiile naturale sau pot dezvolta o frica secundara de alte reptile.
Cele mai folosite tratamente pentru fobia fata de serpi sunt bazate pe terapia cognitiv-comportamentala. Pacientul este incurajat sa vorbeasca despre frica sa si să gândeasca noi mesaje pentru a inlocui gandirea tematoare. Este expus incet la serpi, incepand cu fotografii si gradat la o intalnire directa cu un sarpe mic intr-un mediu controlat. Hipnoza este uneori folosita pentru a asista la relaxare. Din fericire, ofidofobia are o excelenta rata de vindecare.
Spre exemplu in curte poti folosi un aparat care alunga serpii, sunt foarte eficiente pentru prevenirea lor. In Romania au aparut foarte multi si e bine sa prevenim
https://www.abouthome.ro/catalog/aparate-anti-serpi-reptile-55
Carmen133 întreabă: