Astea contin proteine :
1. Ouăle – ieftine şi pline de proteine; consumă-le întregi, cu tot cu gălbenuş şi albuş pentru a beneficia de bogăţia de proteine.
2. Somon – sursă importantă de proteine şi acizi graşi Omega 3, nutrienţi esenţiali petnru menţinerea sănătăţii.
3. Brânza de vaci – 16 grame de proteine la jumătate de cană de brânză şi gust de-li-cios! Amestecată cu fructe sau legume este şi mai bună şi oferă toate substanţele nutritive de care avem nevoie, plus o mare cantitate de proteine.
4. Carnea de vită – plină de aminoacizi, blocuri de proteine care ajută la dezvoltarea ţesutului muscular, zinc, fier, magneziu şi alţi nutrienţi importanţi.
5. Iaurtul – 16 grame de proteine la o cană de iaurt. Sună bine, nu-i aşa? De asemenea, aceste iaurturi au cantitzăţi duble de proteine şi folosesc jumătate din cantitatea de zahăr folosită în cazul altor iaurturi obişnuite.
6. Sardinele – proteine, Omega 3, vitamina D – pe toate le găsim în banalele sardine. Mare grijă totuşi să le consumaţi din surse sigure. Cel mai indicat este să le consumaţi proaspete.
7. Proteine din zer – este alegerea de top a culturiştilor şi probabil va rămâne aşa pentru mult timp de-acum încolo. Potrivit unor sondaje realizate în rândul sportivilor, proteinele dinm zer sunt cele mai eficiente în dezvoltarea masei musculare.
8. Carne albă de pui sau curcan – se găteşte rapid, este ieftină şi este o sursă grozavă de proteine.
9. Fructele în coajă lemnoasă – constituie gustarea ideală, sunt practice şi nu sunt perisabile, spre deosebire de o ciocolată de exemplu. Migdalele, nucile, fisticul, cajuu, alunele de pădure sunt excelente surse de vitamine, minerale, grîsimi sănătoase şi fibre şi pot fi luate oriunde, le poţi uita în birou, în ghiozdan sau în dulpa pentru mult timp că tot la fel de gustoase şi pline de beneficii vor fi.
10. Quinoa – conţine proteine de origine vegetală, însă, spre deosebire de fructele în coajă lemnoasă, quinoa deţine întregul complex de proteine, ceea ce înseamnă că deţine şi acei aminoacizi esenţiali sistemului muscular.
Ciusz.
1. Fructoză şi zahărul pudră. Este vorba de glucide rafinate în stare pură. Acestea sunt făcute din 99, 999% carbohidraţi.
2. Băuturile făcute din prafuri şi bomboanele gumoase. Bomboanele sunt derivate simple de zaharuri rafinate şi sunt adesea făcute din carbohidraţi în proporţie de 98-99%, având o valoare nutritivă mică.
3. Cerealele. Cele mai multe cereale aflate în comerţ sunt pline de zaharuri (chiar şi cele care pretind că sunt cerealele integrale). Dacă citiţi eticheta acestora, veţi vedea că unele sunt constituite în proporţie de 90-93% din carbohidraţi. În schimb, boabele de ovăz sau secară pot conţine doar 10 - 12% glucide, iar aceste cereale oferă mai multe vitamine şi carbohidraţi complecşi (carbohidraţi buni) faţă de restul cerealelor.
4. Fructe uscate (mere, prune, banane, curmale). Fructele uscate sunt bogate în carbohidraţi. Aceste alimente conţin, de asemenea, o mulţime de fibre şi vitamine. Pe termen lung, ar fi mai bine să reduceţi consumul de astfel de elemente. Fructele uscate precum merele, prunele şi bananele sunt făcute din glucide în proporţie de 88-90%, piersicile şi caisele de la 83% la 79%, iar stafidele au aproximativ 75% carbohidraţi.
5. Chipsurile. Acestea au un nivel ridicat de carbohidraţi pentru a le da aromă şi conţin 81-83% carbohidraţi.
6. Prăjiturile şi biscuiţii. Acestea pot conţine până la 84% carbohidraţi. În general, prăjiturile făinoase conţin 70 - 78% carbohidraţi.
7. Gemurile şi dulceţurile. Aceste dulciuri conţin 64-68% carbohidraţi, în funcţie de cât de dulci sunt sau de cantitatea de fructe conţinută.
8. Cartofii (copţi, fierţi sau prăjiţi). Dintre toate tipurile de a găti cartofi, cei fierţi sau făcuţi piure au cea mai mare cantitate de carbohidraţi (35% ), urmaţi de cartofii prăjiţi care au carbohidraţi în proporţie de 27%. Un cartof "clasic" conţine 21% carbohidraţi.
9. Murăturile şi oţetul. Condimentele dulci pot conţine până la 35% carbohidraţi, iar oţeturile pentru salate până la 32% carbohidraţi.
10. Pizza. Cantitatea de carbohidraţi conţinută într-o pizza depinde în general de grosimea blatului. O pizza poate conţine între 22% şi 30% carbohidraţi.
Succes.
nicu_4067 întreabă:
anonim_4396 întreabă:
MisterFive întreabă:
User252426 întreabă: